Editorial

Subject: Lumini si umbre - mostemirea lui Ioan Paul al II lea

http://www.ziaruldemures.ro/fullnews.php?ID=3071

Lumini şi umbre - Moştenirea Papei

A modernizat şi umanizat instituţia papală, dar a lăsat Biserica Catolică într-o stare mai proastă decât era atunci când a preluat-o. S-a bucurat de un prestigiu mai mare decât orice ocupant al Scaunului Vaticanului, însă a avut o influenţă minimă asupra calităţii vieţii spirituale a majorităţii catolicilor. A contribuit decisiv la prăbuşirea comunismului, dar a fost neputincios în faţa declinului creştinismului occidental în Europa. Într-un cuvânt, imaginea sa strălucitoare a mascat gravele probleme care macină biserica.

Paradoxal, aceste aprecieri la adresa pontificatului papei Ioan Paul al II-lea vin nu din partea unor adversari ai Bisericii Catolice, ci chiar din interiorul ei. Pentru reverendul Richard McBrien, fost preşedinte al Societăţii Teologilor Catolici din Statele Unite, profesor la Universitatea Notre Dame, caracteristica papalităţii lui Karol Wojtyla a fost marea discrepanţă dintre prezenţa sa carismatică şi impactul concret asupra realităţii din biserică: "Datorită călătoriilor şi televiziunii, a beneficiat de un prestigiu mai mare decât orice papă în istorie. Dar înrâurirea lui asupra vieţii catolicilor a fost foarte mică. Au venit să-l vadă şi să-l încurajeze, dar în toate acestea nu a fost prea multă substanţă".

Un deşert spiritual

Cea mai puternică mărturie în acest sens este starea de lucruri din America de Nord şi Europa Occidentală - baza tradiţională a catolicismului. În prezent, în Statele Unite, doar o treime din cei aproximativ 60 de milioane de catolici americani mai merg la mesă, de două ori mai puţini decât în urmă cu o generaţie. În ultimii 25 de ani, numărul preoţilor s-a redus cu 15 000. Peste 2000 din cele 20000 de parohii americane nu mai dispun de preoţi care să oficieze liturghia.
Situaţia nu este mai bună nici în Europa Occidentală, centrul istoric al catolicismului. Nu mai departe decât acum cinci ani, la răscrucea dintre milenii, episcopii catolici reuniţi la Vatican emiteau o declaraţie în care deplângeau faptul că europenii trăiesc "de parcă Dumnezeu nu ar exista". În fiecare an, sute de biserici şi parohii se închid în ţările occidentale. În Franţa, de exemplu, numai 7 la sută din tineri mai merg la biserică. Gravitatea extremă a situaţiei l-a determinat pe arhiepiscopul nigerian, John Onaiyekan, să sugereze că "preoţi din locuri ca Nigeria ar putea fi trimişi pe continent pentru a reevangheliza Europa".

Hidra consumismului

Paradoxal, un alt mare esec al Papei Ioan Paul al II-lea s-a înregistrat în arena politica, acolo unde, în primul deceniu la Vatican, a obtinut cel mai mare succes din istoria pontificatului sau - victoria împotriva comunismului. Visul Papei de a da o coloratura crestina reunificarii politice a Europei s-a izbit de veto-ul liderilor seculari ai batrânului continent. Acestia au refuzat sa accepte pâna si mentionarea fundamentelor crestine ale Europei în preambulul Constitutiei UE, initiativa pentru care Vaticanul si tarile catolice au facut un lobby puternic. Curând dupa caderea comunismului, Papa a realizat ca Biserica are în fata un adversar mult mai greu de combatut: nu un guvern, nu un sistem, ci societatea globala de consum. Desi suveranul pontif a denuntat mereu excesele acesteia, oamenii n-au mai fost de partea lui. Uriasa sa popularitate nu s-a mai tradus prin autoritate morala astfel ca Papa, învingator în lupta cu cele doua totalitarisme ale secolului XX - nazismul si comunismul, a asistat îngrozit la degringolada morala declansata de ascensiunea triumfalista a societatii de consum.

Generatia Mc Donald's

Pentru a-i învata pe catolici sa traiasca într-o lume în care respectul pentru demnitatea umana este tot mai estompat, Papa a încercat sa utilizeze teologia bisericii ca o alternativa la materialismul modern. În "Evanghelia Vietii", faimosul rechizitoriu la adresa modernitatii, elaborat în 1995, a enumerat avortul, eutanasia, prostitutia si conditiile grele de munca printre pacatele capitale ale societatii de consum. Simplificând lucrurile, teologia sa a fost urmatoarea: "Fara principii morale ferme, oamenii pot cadea în capcana de a se trata unul pe altul ca pe niste obiecte de consum, de satisfacere a placerilor sau ca unelte de razbunare. " Mesajul sau a rasunat în gol. Catolicii din Europa nu s-au mai simtit obligati sa adere nici macar la învataturile de baza ale credintei lor. În chestiuni ca mariajul, divortul, contraceptia sau chiar avortul, fiecare a procedat dupa voia proprie.
Poate niciunde în lume acest lucru nu a fost mai evident decât în Polonia, tara sa natala, pe care a vizitat-o în 1995, la doar sase ani dupa alungarea comunismului. De data aceasta, Papa a fost întâmpinat de un peisaj diferit: restaurante fast-fod si cartiere cu felinare rosii. Publicul din Piata Victoriei era distrat si s-au putut auzi chiar huiduieli. Pledoaria Papei pentru ru fidelitate conjugala si respectarea vietii umane a fost rostita în timp ce, pentru prima data în istoria Poloniei, numarul avorturilor l-a depasit pe cel al nasterilor. Teologul Lorenzo Albacete a rezumat plastic situatia: "Dupa ce oamenii au devenit liberi, s-a dovedit ca nu mai sunt interesati sa mearga la biserica. În schimb, s-au dus la cel mai apropiat restaurant Mac Donald's".

Scandal muşamalizat

Poate cea mai grea lovitură dată autorităţii morale a Papei fost încetineala cu care a reacţionat la criza abuzurilor sexuale din Biserica Catolică a Statelor Unite, declanşată în 2002. Dezvăluirile incendiare despre muşamalizarea de către înalţii prelaţi catolici a mii de cazuri de pedofilie şi homosexualitate au pulverizat încrederea credincioşilor în ierarhia bisericească. Potrivit reverendului Richard P. McBrien, "lipsa de voinţă în mustrarea episcopilor implicaţi în scandalurile de abuz a însemnat diminuarea şi chiar distrugerea credibilităţii bisericii în problemele sexuale". Părerea teologului catolic este împărtăşită de Martin E. Marty, istoric al religiilor, "Papa a fost un model magnific de profunzime pastorală şi generozitate a spiritului, dar exemplul său nu a condus la recrutarea unei noi generaţii de preoţi; declinul numeric şi moral al preoţimii va cântări greu în măsurarea staturii sale în istorie".

Omnipotenţa Curiei

Problemele nu se opresc aici. Teologul iezuit Thomas Reese este de părere că, sub oblăduirea Papei, Curia - administraţia centrală a bisericii, a pus mâna pe prea multă putere:"Mulţi episcopi şi cardinali au considerat că, spre sfârşitul perioadei în care Papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat în fruntea Bisericii, Curia a scăpat de sub control. Şi-a impus autoritatea asupra episcopilor locali, fără a ţine cont de părerile lor." Această realitate a fost recunoscută de un membru al Curiei Papale, care a declarat sub protecţia anonimatului:" Suferim de hipercentralizare. Viaţa clericală de la Roma seamănă cu cea a unei curţi regale, având ceva din mentalitatea vremii lui Ludovic al XIV-lea. Sinoadele episcopilor, care ar trebui să contrabalanseze puterea Curiei, nu sunt ceea ce ar trebui să fie". Practic, episcopii au fost reduşi la statulut de consilieri, nefiind lăsaţi să dezvolte idei noi într-o perioadă în care baza tradiţională a Bisericii - Europa şi Statele Unite - se confruntă cu o gravă penurie de preoţi.

Ioan BUTIURCÃ

La 2005-04-18 11:41:54, Romeo2004 a scris:

> Hidra consumismului
> 


Ma intreb ce se poate face.., Ca Papa a pierdut nu e o mare chestie, ca eu nu cred ca el este chiar adjunctul lui Hristos. Pentru mine ele ste episcopul Romei, este primul intre egali.., dar tot om.

Insa adversarul acesta al consumismului este redutabil.., si e mai dificil de invins decata a fost comunismul..,

Tu ce crezi ca se poate face?


Felix

La 2005-04-18 13:20:53, George-Felix a scris:

> La 2005-04-18 11:41:54, Romeo2004 a scris:
> 
> > Hidra consumismului
> > 
> 
> 
>  Ma intreb ce se poate face.., Ca Papa a pierdut nu e o mare
> chestie, ca eu nu cred ca el este chiar adjunctul lui Hristos. Pentru
> mine ele ste episcopul Romei, este primul intre egali.., dar tot om.
> 
>  Insa adversarul acesta al consumismului este redutabil.., si e
> mai dificil de invins decata a fost comunismul..,
> 
>  Tu ce crezi ca se poate face?
> 
> 
>  Felix
> 
> 
> 
> Parerea mea este ca nu s-a mers in profunzime sa se vada care este cauza ce a dus la societatea de consum si la toate relele acesteia. Ei au declarat lupta contra avorturilor, euthanaziei, prostitutiei, s.a.m.d.
La baza acetora sta lipsa educatiei religioase in scoli , incepand chiar de la gradinita pentru ca atunci i se imprima copilului conduita in viata, atunci fiind mai receptiv si ascultator. Mai tarziu va fi mult mai greu sa-i schimbi opiniile.
Ma minunez vazand cum atatia oameni destepti din televiziune analizeaza pe toate partile cazul recent al unui american ce a violat si omorat o fetita din Florida. acesta fiind de fapt unul din multele cazuri.
Pai mai oameni buni, cum sa n-o ia unii razna cand au la dispozitie atatea reviste si filme pornografice, si cand ii spui ca e OK sa-si satisfaca omul poftele dupa cum ii vine? La astea trebuie sa mai adaugam si faptul ca vad atatea dezbracate in televiziune si peste tot. Unii s atui de femei si de normal, cauta noi senzatii si astfel se merge din rau in mai rau. Caci nu este un fenomen ce sta pe loc. Tot asa era si "Regele Pop", care adulat de atata lume, isi punea mainile prin partile intime, cica era dans, si acum am vazut la ce distractii ajunsese.
Aceeasi lume se minuneaza acum de ce a putut sa faca, dar nu s-au gandit la ce fusese el expus pe cand era copil. Caci trebuie ca cee ce altii i-au facut lui, a facut si el cand a ajuns mare.