Editorial

Inca o data, Domnule Stanescu. Cele 5 SIF-uri, adica cei 9 milioane de actionari ai acestora, nu detin 16%, ci numai 3-4%, si nu din "avutia nationala" ci din capitalul natianal .O natiune are foarte multa avutie care nu este capital. Capitalul cuprinde numai vautia productiva a unei natiuni, adica acea avutie utilizata pentru producerea de bunuri si servicii destinate pietii, vanzarii, in vederea obtinerii de venituri, de profituri. Bunurile publice - drumuri, sosele, scoli, spitale - fac parte din avutia nationala, dar nu si din capital. La fel, casele, vilelele ,autoturismele, adica bunurile de consum, fac si ele parte di navutia nationala, dar nu si din capital.Prin Legea 15/1990, Romanilor li s-a recunoscut drepturile de proprietate asupra a 30% din capitalul societatilor comerciale create din fostele intreprinderi de stat. In patrimoniul societatilor comerciale, create prin Legea15/1990 ,a fost inclus numai 48% din capitalul fostelor intreprinderi de stat, restul fiind inclus in patrimoniul regiilor autonome. Decii, din capul locului, procentul s-a redus de la 30% la 14,4%. Ulterior, prin "cuponiada" - multi romani nu si-au subscris cupoanele, la multe societati au fost suprasubscrieri - procentul real a ajuns la 3-4%.
Chiar si cu aceasta precizare, cele 3-4% reprezinta o avere imensa. La data cand au fost rupte din capitalul national, in 1990, prin Legea15/1990, aceste 3-4 procente au reprezentat circa 10 miliarde de dolari SUA. Prin cacialmaua numita cuponiada ,aceste 3-4 procente din capitalul creat de romani pana in 1989, au ajuns, la cele 5 SIF-uri.
Este laudabil ca atrageti atentia opiniei publice asupra modului in care sunt administrate aceste 10 miliarde de dolari, adica aceste 3-4 procente din capitalui national acumulat inainte de 1989.
Ce ati zice de o dezbatere privind restul de 96-97%, adica restul de peste 290 miliarde de dolari SUA, care au intrat , prin aceiasi Lege 15/1990, in proprietatea statului roman postdecembrist si , de acolo, s-au "evaporarat" in proprietatea privata a......ramane sa stabilim prin dezbatere.
Limita de 0,1% nu este o problema. O astfel de limita exista si in tari cu economii democratice, performante, unde exista si societati comerciale cu milioane de actionari. Problema este ca, acolo, legea contine prevederi care permit milioanelor de actionari sa-si exercite controlul asupra capitalului lor. Lucru care nu se intampla in Romania. Aici legea a fost facuta in asa fel incat sa-i apere pe administratori, nu pe actionari. Administratorii SIF-urilor au fost numiti nu de actionari, ci de stat, acelasi stat care a infiintat SIF-urile, si care i-a depesedat pe cetatenii romani de intregul capital cumulat pana in 1998. SIF-rile trebuiau infintate de cetateni, asa cum au facut cehii. TRbuiau infintate 5000 de SIF-uri, nu 5. Atunci ar fi fost, cu adevarat private, capitaliste. Ori, la noi, ele nu sunt altceva decat o alta cacialma, de fapt o componenta a marii hotii si a marii cacealmale numita.....privatizare, sau ...tranzitie.
Ce ar fi daca a-ti organiza o mare dezbatere despre aceasta cea mai mare crima economica din istoria umanitatii?