Povesti, destine, intamplari

"In 1989, Nadia a hotarat sa fuga din tara. S-a alaturat unui grup de romani care a trecut, pe ascuns, granita catre Ungaria, in toiul noptii."

Treaba a fost aranjata de securisti, pentru ca se apropia momentul "revolutiei" si trebuia sa fie pus regimul lui Ceausescu intr-o lumina cat mai proasta. Am multe cunostinte care au fugit in Austria in anul 1989. Tipii (niste lichele care se duceau in fiecare an in excursie la rusi, pentru ca faceau trafic cu bijuterii din aur, dar beau la restaurant cu securistii, ca sa treaca cu vederea activitatea bisnitareasca) au plecat in excursie in Cehoslovacia si au ramas in Ungaria, dupa care au trecut granita in Austria. Si pe mine m-a batut unul la cap (un profesor de filosofie) sa fug cu el in Franta (prin vara lui '87). L-am intrebat : "Cu ce bani ne vom intretine acolo ?" Zicea ca vrea sa se inscrie la doctorat, dar nu m-a lamurit unde va dormi si cine ii va da sa manance, pentru ca eu nu plec nici la Bucuresti (de obicei pentru analize medicale) daca n-am suficienti bani. Tipul a mai incercat sa ma ia in vara anului 1987 la Constantin Noica, la vila lui de la Paltinis, ca sa ii fac fotografii (eram "pozar" in timpul liber). L-am intrebat cum a murit Noica si mi-a spus ca s-a urcat pe o scara sa-si ia o carte din biblioteca si a cazut. Cica si-a fracturat ceva si a zacut acolo pana a murit (nici pe asta n-am crezut-o). A venit la mine acasa si in toamna lui '89 (cred ca prin luna octombrie), sa-mi ceara masina de scris, ca sa scrie la Europa Libera (parca nu putea sa scrie si cu mana ). Mi-a spus ca facea parte dintr-o miscare de opozie numita "Frontul Salvarii Nationale" , alcaluita mai mult din intelectuali care il frecventau pe Constantin Noica la Paltinis (inainte de a muri).
In acelasi an (vara lui '87), un coleg de facultate a incercat sa ma convinga sa plecam impreuna tot in Franta. Facea pe nemultumitul si mi-a spus "povesti" timp de doua ore, cat am stat pe o banca intr-un parculet. Si asta era cam lichea si nu se omora cu munca, asa ca mi s-a parut suspecta initiativa lui de a pleca in Occident, unde ori muncesti de-ti sare basca, ori crapi de foame.
Toti astia erau suspecti de colaborare cu Securitatea (din primul moment i-am banuit, pentru ca erau oportunisti, altfel decat disidentii adevarati). L-am intrebat pe primul daca i s-a cerut sa colaboreze cu Securitatea si mi-a spus ca i-au propus cand era student, dar ca a refuzat (greu de crezut !). Din acel moment m-am ferit de el. Daca s-au face publice dosarele de la Securitate, ne-am ingrozi de cati au fost turnatori.

Asa ca doamna Nadia Comaneci n-ar fi trecut granita fara sa fie ciuruita de gloanta, fara acordul securistilor.

A cu-isunt povestile a lui Nadia sau ale?

La 2008-08-14 19:21:44, M_D_L a scris:

> "In 1989, Nadia a hotarat sa fuga din tara. S-a alaturat unui grup de
> romani care a trecut, pe ascuns, granita catre Ungaria, in toiul
> noptii."
>
> Treaba a fost aranjata de securisti, pentru ca se apropia momentul
> "revolutiei" si trebuia sa fie pus regimul lui Ceausescu intr-o lumina
> cat mai proasta. Am multe cunostinte care au fugit in Austria in anul
> 1989. Tipii (niste lichele care se duceau in fiecare an in excursie la
> rusi, pentru ca faceau trafic cu bijuterii din aur, dar beau la
> restaurant cu securistii, ca sa treaca cu vederea activitatea
> bisnitareasca) au plecat in excursie in Cehoslovacia si au ramas in
> Ungaria, dupa care au trecut granita in Austria. Si pe mine m-a batut
> unul la cap (un profesor de filosofie) sa fug cu el in Franta (prin
> vara lui '87). L-am intrebat : "Cu ce bani ne vom intretine acolo ?"
> Zicea ca vrea sa se inscrie la doctorat, dar nu m-a lamurit unde va
> dormi si cine ii va da sa manance, pentru ca eu nu plec nici la
> Bucuresti (de obicei pentru analize medicale) daca n-am suficienti
> bani. Tipul a mai incercat sa ma ia in vara anului 1987 la Constantin
> Noica, la vila lui de la Paltinis, ca sa ii fac fotografii (eram
> "pozar" in timpul liber). L-am intrebat cum a murit Noica si mi-a
> spus ca s-a urcat pe o scara sa-si ia o carte din biblioteca si a
> cazut. Cica si-a fracturat ceva si a zacut acolo pana a murit (nici pe
> asta n-am crezut-o). A venit la mine acasa si in toamna lui '89 (cred
> ca prin luna octombrie), sa-mi ceara masina de scris, ca sa scrie la
> Europa Libera (parca nu putea sa scrie si cu mana ). Mi-a spus ca
> facea parte dintr-o miscare de opozie numita "Frontul Salvarii
> Nationale" , alcaluita mai mult din intelectuali care il frecventau pe
> Constantin Noica la Paltinis (inainte de a muri).
> In acelasi an (vara lui '87), un coleg de facultate a incercat sa ma
> convinga sa plecam impreuna tot in Franta. Facea pe nemultumitul si
> mi-a spus "povesti" timp de doua ore, cat am stat pe o banca intr-un
> parculet. Si asta era cam lichea si nu se omora cu munca, asa ca mi
> s-a parut suspecta initiativa lui de a pleca in Occident, unde ori
> muncesti de-ti sare basca, ori crapi de foame.
> Toti astia erau suspecti de colaborare cu Securitatea (din primul
> moment i-am banuit, pentru ca erau oportunisti, altfel decat
> disidentii adevarati). L-am intrebat pe primul daca i s-a cerut sa
> colaboreze cu Securitatea si mi-a spus ca i-au propus cand era
> student, dar ca a refuzat (greu de crezut !). Din acel moment m-am
> ferit de el. Daca s-au face publice dosarele de la Securitate, ne-am
> ingrozi de cati au fost turnatori.
>
> Asa ca doamna Nadia Comaneci n-ar fi trecut granita fara sa fie
> ciuruita de gloanta, fara acordul securistilor.
>