Actualitate

Presedintele (re)ales

Urmarind discursul, vizibil marcat de emotie, rostit de catre Traian Basescu la ceremonialul de la CCR de validare a alegerii acestuia in functia de Presedinte al Romaniei, am simtit, la cald, acelasi sentiment de emotie, dar si de simpatie. La rece, insa, mi-am dat seama de ce in democratia ateniana exista institutia ostracizarii, prin care cetatenii care deveneau prea populari erau exilati, pentru a impiedica instaurarea, prin populism, a unei posibile dictaturi, a unei tyrannis. Ce-i face pe oameni sa-i urmeze, irational, chiar si in prapastie, pe unii conducatori ?! Raspunsul este carisma ( fr. charisme, gr. kharisma), acel dar oferit celor alesi prin gratia divina. Revenind, ceea ce m-a surprins, in discursul amintit, scurt si necutumiar de altfel, a fost distanta dintre mesaj si pozitionarea politica. In mod evident, a fost un mesaj de stanga al unui Presedinte de dreapta (!). Desigur, este de inteles si de susutinut ideea ca intr-o politica inteligenta trebuie sa inveti de la oricine, chiar si de la adversari (lucru impartasit, in lucrari recente, si de Obama, si de Sarkozy), dar a prelua, imediat dupa alegeri, ideea social-democrata de solidaritate, de exemplu, care, culmea, a fost si slogan de campanie, poate parea prea mult si prea riscant, pentru propria credibilitate si identitate politica. Explicatiile nu pot fi decat doua. Prima ar putea fi de ordin speculativ si de viclenie politica, de a utiliza in avantaj propriu ideile adverse care s-au bucurat de audienta in campanie (si care erau cat pe-aci sa-l debarce !). Nimic nou, pana aici, s-ar putea spune. A doua explicatie probabila ar putea fi rezultatul unei reflectii mult mai profunde, al constientizarii si recunoasterii, pe baza a ceea ce a simtit si perceput in mod direct, in timpul campaniei, ca, intr-adevar, exista doua Romanii (idee analizata de Adrian Nastase intr-un excelent studiu, http://www.jurnalul.ro/stire-editorial/alte-doua-romanii-530487.html). Ceea ce ar putea insemna recunoasterea unor greseli politice, care au facut ca Romania sa aibe o problema majora in planul solidaritatii sociale, cat si a faptului ca, cel putin, in solutionarea unor mari probleme nationale dihotomia contraproductiva stanga-dreapta ar trebui sa inceteze. Ori, o asemenea atitudine, daca se va dovedi reala, ar putea insemna ceva cu totul nou. Si, speram, de bun augur pentru noul mandat prezidential.