Stiinta

Ciocanea lutierul in padure.
Se oprea la fiecare trunchi
si lovea cu o muchie de secure.

Ciocanea lutierul in molizi,
ascultand cu chipul incordat. Si nimeni, nimeni n-a-ntrebat:
- Pe cine cauti prin prapastii sure?
Pe cine cauti, omule ciudat ?

Ciocanea lutierul in tulpini de brazi
inalti, mandri si grei.
Si el urca urca printre ei,
insangerand prin cremenisuri dure,
cautand,
cautand dumnezei
inlantuiti sub cetinile-obscure.

Si deosata,
o tulpina stramba si-aplecata a tresarit sub fier si a-ntrebat:
- Pe cine cauti, omule ciudat ?
Si ce gand ai? Bun? Sau rau ?

- Pe tine... pe tine te caut...
Si sunt fratele tau.
Lasa cetina ta verde sa piara
si da-mi inima , inima ta,
sa fac din ea vioara...