Eveniment

Rusii au fost cei dintai care au pus la punct aceste sisteme. Au folosit ptr inceput o racheta balistica cu un focos temonuclear de 9 megatone care trebuia sa ajunga in preajma tintei, iar radiatia si pulsul electromagnetic asociat exploziei nucleare scotea din functiune satelitul. Dar, din pacate acest sistem nu avea nici un fel de ghidare, se extrapola pozitia satelitului pe baza elem. orbitale si se lansa incarcatura pe o traiectorie de interceptie. incarcatura nucleara permitea erori de zeci de km. cu acelsi rezultat: satelitul scos din uz.
Un al doilea sisten conceput de rusi consta in punerea pe orbita a unui satelit vinator care avea menirea de a intercepta satelitul tinta si de-al distruge de data asta cu o incarcatura conventionala, progresele inregistrate la capitolul electronica de ghidare permitind o aproppiere mult mai mare de tinta. Sanse de reusita: 30%, deci nu era grozav.
Acest sistem folosea atit ghidare de la sol, un radar puternic urmarea satelitul tinta si-i comunica pozitia satelitului vinator care-si ajusta traiectoria corespunzator, cit si ghidare autonoma, satlitul vinator avea un senzor infrarosu care era folosit pentru ghidarea terminala (interceptorul era capabil sa-si modifice traiectoria, in vederea interceptiei). Sanse de reusita: 80%. Performanta garantata.
De abia prin anii 1980 americanii si-au pus si ei mintea la contributie, printr-un sistem antisatelit care se baza pe energia cinetica a interceptorului, adica satelitul tinta era lovit fizic de interceptor.

Rusii sint primii care au lansat un satelit artificial al pamintului, primii care au lansat o catelusa in spatiu. Ei, si ?
Leika este cea mai buna marca de aparate de fotografiat - dar ma tem ca nu rusii le-au produs !

La 2008-09-20 01:02:32, Evreu-rus a scris:

> Rusii au fost cei dintai care au pus la punct aceste sisteme. Au
> folosit ptr inceput o racheta balistica cu un focos temonuclear de 9
> megatone care trebuia sa ajunga in preajma tintei, iar radiatia si
> pulsul electromagnetic asociat exploziei nucleare scotea din
> functiune satelitul. Dar, din pacate acest sistem nu avea nici un
> fel de ghidare, se extrapola pozitia satelitului pe baza elem.
> orbitale si se lansa incarcatura pe o traiectorie de interceptie.
> incarcatura nucleara permitea erori de zeci de km. cu acelsi
> rezultat: satelitul scos din uz.
> Un al doilea sisten conceput de rusi consta in punerea pe orbita a
> unui satelit vinator care avea menirea de a intercepta satelitul
> tinta si de-al distruge de data asta cu o incarcatura conventionala,
> progresele inregistrate la capitolul electronica de ghidare permitind
> o aproppiere mult mai mare de tinta. Sanse de reusita: 30%, deci nu
> era grozav.
> Acest sistem folosea atit ghidare de la sol, un radar puternic urmarea
> satelitul tinta si-i comunica pozitia satelitului vinator care-si
> ajusta traiectoria corespunzator, cit si ghidare autonoma, satlitul
> vinator avea un senzor infrarosu care era folosit pentru ghidarea
> terminala (interceptorul era capabil sa-si modifice traiectoria, in
> vederea interceptiei). Sanse de reusita: 80%. Performanta garantata.
> De abia prin anii 1980 americanii si-au pus si ei mintea la
> contributie, printr-un sistem antisatelit care se baza pe energia
> cinetica a interceptorului, adica satelitul tinta era lovit fizic de
> interceptor.
>
>