Analize si comentarii

Pozitia dlui Badilita in spatiul public poate fi privita din mai multe unghiuri. Din punctul meu de vedere, nu doctoratul la Sorbona constituie un punct slab sau tare, ci pozitia sa teologica. Pentru multi ortodocsi dl. Badilita este o persoana infatuata, care se pretinde a fi un bun cunoscator al teologiei, in realitate el neinsusindu-si multe puncte de vedere ortodoxe devenite clasice. Aceasta in conditiile in care se declara un teolog ortodox. Daca ar spune ca este catolic, asa cum sunt si ideile pe care le vehiculeaza intr-un mod necritic, nimeni dintre ortodocsi nu s-ar lega de el.
In articolul de sambata despre Parintele Staniloae s-a facut ecoul unor frustrari catolice fata de marele teolog ortodox roman din sec. XX. Ca sa inteleaga toata lumea de ce nu-l inghit catolicii pe Pr. Staniloae, trebuie spus ca pe langa scrierile sale despre uniatism si rolul ortodoxiei in formarea si mentinerea poporului roman, el a avut o contributie decisiva in eliberarea teologiei ortodoxe romanesti (si nu numai) de maniera scolastica de abordare si de cliseele occidentale preluate necritic de teologia academica in secolele 18-19 (asa-numita "captivitate babilonica" a teologiei ortodoxe). Parintele Staniloae a readus in atentie pe Sf. Parinti si interpretarea clasica, ortodoxa a acestora, evidentiind in acelasi timp lipsurile si deformarile teologiei occidentale, de la care se adapa cu nesat dl Badilita si se crede mare cunoscator.

Voi da si cateva exemple de diferente de abordare/intelegere intre ortodoxie si catolicism:
- Folosirea filosofiei antice grecesti: Sf. Parinti greci au acceptat gnoseologia antica greceasca, dar au respins ontologia, in timp ce scolasticii catolici au procedat invers. Asa se face ca in problema cunoasterii lui Dumnezeu catolicii profeseaza si astazi parerea ereticului Eunomiu, condamnat de sinodul II ecumenic din 381. In secolele 16-17 teologii catolici se straduiau sa puna de acord textele Sf. Parinti despre "vederea lui Dumnezeu" cu conceptia lor despre cunoastere si nu reuseau.
- De asemenea, in problema naturii harului, apare diferenta fundamentala intre harul necreat (ortodoxie) si cel creat (catolicism). In cartea sa despre "Viata si invatatura Sf. Grigorie Palama", Pr. Staniloae a reliefat incapacitatea gandirii occidentale de a recepta corect pe Sfintii Parinti.
- Acelasi lucru despre receptarea corpusului areopagitic, facuta in mod diferit in Rasarit si Apus.
- Hotararile dogmatice ale sinoadelor ecumenice sunt de asemenea intelese si respectate diferit. Adaosul "filioque" introdus de catolici incalca hotararea dogmatica a sinodului II ecumenic si hotararea canonica de nemodificare a Crezului de la sinodul III ecumenic, reiterate la sinoadele urmatoare. De asemenea, Biserica s-a mai pronuntat oficial in aceasta problema la sinoadele din 879-880 si 1285.
Sinodul V ecumenic este poate cel mai putin inteles de catre occidentali. Majoritatea cred ca a fost vorba de o ambitie personala a imparatului Justinian. De aceea si in ziua de azi teologia catolica are o tendinta nestoriana si cauta sa reabiliteze origenismul. Una din hotararile dogmatice ale acestui sinod, aceea de interzicere a adorarii lui Hristos doar dupa una din naturile sale, este incalcata in catolicism (probabil din necunoastere) prin adorarea Trupului, a Sfantei Inimi a lui Iisus si Sf. Inimi a Mariei.

Diferentele sunt mult mai multe, nu este locul sa le enumar pe toate. Vreau sa apun insa ca dl. Badilita, format teologic intr-un mediu occidental fata de care isi arata deschis admiratia, da impresia ca nu este la curent cu unele pozitii ortodoxe in acele subiecte. Atunci stau si ma intreb ce fel de teolog ortodox este? De unde aerele de superioritate daca el nu cunoaste nici macar scrierile de baza ale unor teologi ortodocsi contemporani (ma gandesc la Lossky, Yannaras, Staniloae, Florovsky, Zizioulas) care fac lumina si despart apele in teologia contemporana? Sau poate le cunoaste, dar atunci inseamna ca este un catolic deghizat in ortodox, un intrus.

Pentru mine doctoratul lui Badilita la Sorbona nu este neglijabil sub raport intelectual, ci al ortodoxiei cunostintelor dobandite acolo. Limba greaca (de exemplu) pe care a invatat-o la Paris este de apreciat, nu stiu insa daca despre cunostintele dogmatice pot sa spun acelasi lucru.

Oare va raspunde domnul Badilitza acestei postari?

Mi s-ar parea mai interesant decat o discutie despre valoare doctoratului la Sorbona:)


Felix




La 2007-10-22 12:01:23, Maxim a scris:

> Pozitia dlui Badilita in spatiul public poate fi privita din mai multe
> unghiuri. Din punctul meu de vedere, nu doctoratul la Sorbona
> constituie un punct slab sau tare, ci pozitia sa teologica. Pentru
> multi ortodocsi dl. Badilita este o persoana infatuata, care se
> pretinde a fi un bun cunoscator al teologiei, in realitate el
> neinsusindu-si multe puncte de vedere ortodoxe devenite clasice.
> Aceasta in conditiile in care se declara un teolog ortodox. Daca ar
> spune ca este catolic, asa cum sunt si ideile pe care le vehiculeaza
> intr-un mod necritic, nimeni dintre ortodocsi nu s-ar lega de el.
> In articolul de sambata despre Parintele Staniloae s-a facut ecoul
> unor frustrari catolice fata de marele teolog ortodox roman din sec.
> XX. Ca sa inteleaga toata lumea de ce nu-l inghit catolicii pe Pr.
> Staniloae, trebuie spus ca pe langa scrierile sale despre uniatism si
> rolul ortodoxiei in formarea si mentinerea poporului roman, el a avut
> o contributie decisiva in eliberarea teologiei ortodoxe romanesti (si
> nu numai) de maniera scolastica de abordare si de cliseele occidentale
> preluate necritic de teologia academica in secolele 18-19 (asa-numita
> "captivitate babilonica" a teologiei ortodoxe). Parintele Staniloae a
> readus in atentie pe Sf. Parinti si interpretarea clasica, ortodoxa a
> acestora, evidentiind in acelasi timp lipsurile si deformarile
> teologiei occidentale, de la care se adapa cu nesat dl Badilita si se
> crede mare cunoscator.
>
> Voi da si cateva exemple de diferente de abordare/intelegere intre
> ortodoxie si catolicism:
> - Folosirea filosofiei antice grecesti: Sf. Parinti greci au acceptat
> gnoseologia antica greceasca, dar au respins ontologia, in timp ce
> scolasticii catolici au procedat invers. Asa se face ca in problema
> cunoasterii lui Dumnezeu catolicii profeseaza si astazi parerea
> ereticului Eunomiu, condamnat de sinodul II ecumenic din 381. In
> secolele 16-17 teologii catolici se straduiau sa puna de acord textele
> Sf. Parinti despre "vederea lui Dumnezeu" cu conceptia lor despre
> cunoastere si nu reuseau.
> - De asemenea, in problema naturii harului, apare diferenta
> fundamentala intre harul necreat (ortodoxie) si cel creat
> (catolicism). In cartea sa despre "Viata si invatatura Sf. Grigorie
> Palama", Pr. Staniloae a reliefat incapacitatea gandirii occidentale
> de a recepta corect pe Sfintii Parinti.
> - Acelasi lucru despre receptarea corpusului areopagitic, facuta in
> mod diferit in Rasarit si Apus.
> - Hotararile dogmatice ale sinoadelor ecumenice sunt de asemenea
> intelese si respectate diferit. Adaosul "filioque" introdus de
> catolici incalca hotararea dogmatica a sinodului II ecumenic si
> hotararea canonica de nemodificare a Crezului de la sinodul III
> ecumenic, reiterate la sinoadele urmatoare. De asemenea, Biserica s-a
> mai pronuntat oficial in aceasta problema la sinoadele din 879-880 si
> 1285.
> Sinodul V ecumenic este poate cel mai putin inteles de catre
> occidentali. Majoritatea cred ca a fost vorba de o ambitie personala a
> imparatului Justinian. De aceea si in ziua de azi teologia catolica
> are o tendinta nestoriana si cauta sa reabiliteze origenismul. Una din
> hotararile dogmatice ale acestui sinod, aceea de interzicere a
> adorarii lui Hristos doar dupa una din naturile sale, este incalcata
> in catolicism (probabil din necunoastere) prin adorarea Trupului, a
> Sfantei Inimi a lui Iisus si Sf. Inimi a Mariei.
>
> Diferentele sunt mult mai multe, nu este locul sa le enumar pe toate.
> Vreau sa apun insa ca dl. Badilita, format teologic intr-un mediu
> occidental fata de care isi arata deschis admiratia, da impresia ca nu
> este la curent cu unele pozitii ortodoxe in acele subiecte. Atunci
> stau si ma intreb ce fel de teolog ortodox este? De unde aerele de
> superioritate daca el nu cunoaste nici macar scrierile de baza ale
> unor teologi ortodocsi contemporani (ma gandesc la Lossky, Yannaras,
> Staniloae, Florovsky, Zizioulas) care fac lumina si despart apele in
> teologia contemporana? Sau poate le cunoaste, dar atunci inseamna ca
> este un catolic deghizat in ortodox, un intrus.
>
> Pentru mine doctoratul lui Badilita la Sorbona nu este neglijabil sub
> raport intelectual, ci al ortodoxiei cunostintelor dobandite acolo.
> Limba greaca (de exemplu) pe care a invatat-o la Paris este de
> apreciat, nu stiu insa daca despre cunostintele dogmatice pot sa spun
> acelasi lucru.
>