Tataie, asa ii zice Oprescu lui Iliescu, cu vocea sugrumata de emotie.
Tataia l-a facut om, Tataia l-a bagat pe teava politicii. Avea miros urat, de canalizare, teava, dar baiatul de familie buna si-a infipt degetutzele in nas si a pedalat inainte, cu halatul sau alb, printre gramajoarele de rahat si baltile de pisat politic, mereu atent la steaua sa norocoasa. Steaua rosie, desigur, din fruntea lui Tataie.
Tataie a avut grija de Sorinel, l-a crescut si l-a adapat, l-a vaccinat si i-a dat lesa, l-a urechiat sagalnic si i-a mai aruncat un oscior de ros, doar era catelusul sau alb, Sorinel, scumpul de el...Dalmatianul s-a facut mare si a ajuns pe Scaun. Nu orice scaun, ci Scaunul Capitalei.
De aici, privind pe geamul Primariei, micul pudel Sorinel, ridicat pe picioarele din spate, viseaza la bufnita Cotroceniului. Viseaza pentru Tataie, nu pentru el deoarece el are ganduri putine, independente de mintea sa...gandurile lui Tataie...
Brusc, reveria se sparge-n cioburi marunte. Niste golani striga afara, in strada nu stiu ce tampenii: Iliescu Arestat! Iliescu Judecat pentru sangele varsat!..astia se ia de Tataie si de mortii lui, bleah...
ia pasol de-aici, golani compromisi, cu masinile voastre de scris au-to-ma-te, drogati platiti de Ratiu si Campeanu...Politia, sa vina Politia comunitara si independenta...ardeti-ii pe coruptii astia de golani care se ia de Tataie, (@*..&!~p..l.amea) |