Analize si comentarii

Rezumand cele de mai sus, credem ca raspunsul logic, care elucideaza motivul prezentei lui Eminescu la Capsa este acesta:

Eminescu nu a venit intamplator la CAPSA, intrucat ziaristul urmarea un scop mult mai inalt: el dorea sa se intalneasca cu ministrul american la Bucuresti, dr. Eugene Schuyler, pe care il cunostea personal si cu care se vazuse ultima data chiar la 23 iunie 1883, in casa lui Maiorescu.

Aici, Eminescu, avand sub brat ultimul numar din ziarul “Timpul”, cu articolul de fond dedicat libertatii presei, subiect extrem de sensibil pentru un diplomat si ziarist redutabil, in egala masura, de talia lui Eugene Schuyler, voia sa protesteze in mod vehement, in calitatea sa de membru al Consiliului de Administratie al “Societatii Presei Romane”, infiintata in februarie 1883, din care faceau parte 33 de gazetari, reprezentand periodicele importante ale vremii. Totodata, Schuyler trebuia sa fie informat in mod oficial asupra gravelor masuri luate de autoritati, diplomatii prezenti la Capsa urmand evident sa informeze prompt guvernele lor in legatura cu situatia de la Bucuresti.

Dr.Eugene Schuyler personajul cheie al dramei din 28 iunie 1883

Putini stiu ca primul sediu al Legatiei SUA in Romania a fost CASA CAPSA, de unde se trimiteau telegramele diplomatice spre Departamentul de Stat. Aici locuiau si diplomati straini, nu numai cel american.

Incepand cu anul 1876, Grigore Capsa dezafecteaza Salonul Slatineanu si amenajeaza, la etajul I, apartamente luxoase, destinate oamenilor politici si diplomatilor straini, printre ei si dr. Eugene Schuyler.

In Jurnalul lui Titu Maiorescu este mentionat numele acestui diplomat si ziarist in acelasi timp, cunoscator al limbii romane, ales membru de onoare al Academiei Romane, o personalitate care a influentat decisiv evolutia situatiei unora din tarile balcanice. Intelectual de mare valoare, Schuyler era desigur interesat de amplele analize de ordin politic publicate de Eminescu, pe care il cunostea personal, si ale caror articole erau de mare folos pentru diplomatul american.

In anul 1883, in luna mai si iunie, Dr. Eugene Schuyler era la CAPSA, si avem dovada ca, in ziua de 23 iunie, Eminescu a avut o lunga convorbire cu acesta, acasa la Maiorescu: “Prea cald! Astazi la 6 1/2 la cina la mine ministrul american E. Schuyler, Beldimano, Gane, Jacques [Negruzzi] si doamna, al-de Kremnitz, Annette, Eminescu. Ramas cu totii in cea mai placuta atmosfera pana 11 1/2″. (Titu Maiorescu, Insemnari Zilnice). Abordand situatia complexa din Peninsula Balcanica, Eminescu afirma ca ar dori sa invete limba albaneza. Informatia aceasta, scoasa cu abilitate din context, este mentionata de Maiorescu in insemnarile sale amintite drept o dovada a “nebuniei” incipiente a ziaristului rebel !

Daca Eminescu ar fi dat semne de nebunie, atmosfera nu mai putea fi “cea mai placuta” ! afirma pe bun temei adversarii teoriei alienatiei mintale a lui Eminescu.

Pentru a intelege rolul avut de acest mare diplomat si ziarist de peste Ocean in drama careia i-a cazut victima Eminescu, sa prezentam cateva date biografice sumare: Fiul lui George Washington Schuyler, Eugen Schuyler s-a nascut in Ithaca, New York, la 26 Februarie, 1840. A fost casatorit cu Gertrude Wallace. A absolvit in 1859 Universitatea Yale si Columbia Law-School in 1863. Dupa terminarea facultatii, s-a stabilit in New Heaven, sustinand un doctorat in domeniul filosofiei si psihologiei, dar si al filologiei moderne, in 1861. A fost cel dintai titlu de doctor in stiinte, acordat de o universitate din America.

Practica dreptul dar se dedica studiilor de literatura, mai mult ca hobby.

Inca din tinerete, Schuyler a fost atras de Rusia datorita unei intamplari: in timpul Razboiului Civil, el a vizitat o nava de razboi tarista, ancorata in portul New York.

Publicand articole despre Rusia si slavi in reviste si publicatii de interes general, a fost ales ca membru de onoare al Societatii Geografice Imperiale a Rusiei.

In anul 1866 intra in diplomatie, fiind numit consul al SUA la Moscova, in perioada 1867-1869, la Reval in 1869-1870, secretar de legatie la St. Petersburg in 1870-1876. In anul 1873, a efectuat o calatorie de 8 luni prin Rusia, Turkestan, Khokan, si Bukhara.

In anul 1876 devine Secretar de legatie si Consul General la Constantinopol. In timpul verii acelui an, a fost desemnat sa investigheze masacrele turcesti din Bulgaria, trimitand un raport extins guvernului sau. Cele prezentate de Eugene Schuyler au influentat substantial evolutia situatiei din aceasta parte a Balcanilor precum si pozitia marilor puteri fata de situatia din zona.