Ziua Logo
  08:36, miercuri, 3 iulie 2024
 Cauta:  
  Detalii »

Procesul comunismului

2007-03-28
Constantin Rauta din Maryland (...@aol.com, IP: 71.255.225...)
2007-04-18 06:39
Pentru Annia, confuzia

Esti confuza si nu este vina ta. Acesta a fost de fapt scopul principal al propagandei comuniste si trebuie sa recunoastem ca au fost foarte buni la propaganda. Ca atare confuzia reverbereaza pina si in zilelede astazi, dupa 17 ani! Foloseau cuvinte ca Republica Democrata Germana, cind numai democratie nu era acolo sau Republica Populara Romana, cind numai popular nu era regimul comunst in rindul Romanilor. La fel si cu Constitutia. Ca sa apara o anumite legimtimitate de Stat, si sa para ca a fost la guvernare cu vointa poporului, au adopat pargrafe si forme de la constitutile statelor libere, democratice, dar drepturile nu erau sau , cite mai erau scrise , nu erau nici ele respectate. Era pur si simplu o dictatura , ei spuneau dicataura proletariatului, dar daca vezi prin propaganda, a fost dictaura comunista.
Aceasta constitutie comunista, care la primul articol spunea ca forta conducatoare in Romania era partidul muncitoresc roman, (mai tirziu communist) a fost impusa Romaniei sub amenintare pustilor si tancurilor sovietice, dupa ce politiceni si floarea interlectualitatii romane, care putea vedea si exprima adevarul, a fost asasinata, sau aruncata in inchisori si lagare. A fost o constitutie impusa de o putere straina, URSS, cu ajutorul tradatoriilor de tara, adica partidul communist roman si simpatizantilor URSS , fara a avea vointa si asentimentul poporului Roman. De aceia, asa cum a declarat recent seful Staului Roman, Presedintele Basescu (ales democratic acum!), acela a fost un regim ilegitim si criminal. Da, au fost asa zise alegeri, poporul trebuia sa aleaga dintre un singur coandidat, desemnat de partidul communist, care iesea totdeauna din alegeri cu 99% sau mai bine si acel deputat communist, in Marea Adunare Nationala, vota dupa ordine, orice constitutie sau modificare a constitutiei, asa cum dorea partidul communist, forta conducataore in Romania de atunci! Acum ce importanta are daca se scrie undeva ca bogatiile apartin poporului, (cind ei intelegeau prin popor clasa muncitoare condusa de partidul comunist), si cind poporul nu putea vorbii, drepturile lui umane, fundamenatle, negate, desi statul communist a promis sa respecte decalaratia drepturilor omului, cind a fost admis in UN? Cind numai forta conducatoare, adica partidul comunsit , facea orice voia, si cei care protestau, erau inchisi sau pusi in spitalele de nebuni, cu sigurata putem spune ca bogatile tari apartineau partidului comunist. Nu este nici o greseala aici.Constantin Rauta, College Park, Maryland.

annia din moreni (...@personal.ro, IP: 89.123.30...)
2007-04-21 11:03
D-le Constantin Rauta ( si Argantule) ,confuzia va apartine....



College Pak este Colegiul la care predati…?.
Sigur ca aveti dreptate, una era ce se stipula in Lege (starea “de jure”), alta era starea de fapt ( “de facto “) asta am spus si eu, nu? Imi pare bine ca ma repetati! Sigur ca, iarasi, confuzia “a fost de fapt scopul principal al propagandei comuniste” si ea ”reverbereaza pina si in zilele de astazi, dupa 17 ani”, dar nu ma asteptam ca aceasta confuzie sa ajunga pina in…Maryland! Nu trebuie sa imi explicati Dvs ca nu a fost democratie “de facto” chiar daca in Lege erau preluate” paragrafe si forme de la constitutile statelor libere, democratice”, pentru ca asta am trait aici si stiu ca asa a fost; nici sa imi spuneti ca “floarea interlectualitatii romane, care putea vedea si exprima adevarul, a fost asasinata, sau aruncata in inchisori si lagare, nu este nevoie, pentru ca stiu, cunosc acest adevar si de aceea nu inteleg cum intelectuali romani de marca afirma ca ne-am complacut benevol in Minciuna, ba chiar mai scriu si carti despre asta.
Prima secventa a confuziei Dvs: eu am acuzat o afirmatie a lui I M Pacepa referitoare la Proprietate, care ar fi “stipulata” in Constitutia RSR (“bogatiile apartin partidului” ) contrapunind-o afirmatiei reale din Constitultia RSR “bogatiile apartin poporului”. Bineinteles ca am facut distinctia si am mentionat ca “in facto”, pcr dispunea de tot. Adaug: si de viata noastra chiar. Doamne fereste sa se mai repete asa situatie!
Dvs ma intrebati “Acum ce importanta are daca se scrie undeva ca bogatiile apartin poporului, (cind ei intelegeau prin popor clasa muncitoare condusa de partidul comunist), si cind poporul nu putea vorbii, drepturile lui umane, fundamenatle, negate, desi statul communist a promis sa respecte decalaratia drepturilor omului, cind a fost admis in UN? Eu va raspund: Are o mare importanta. Uriasa. Si iata de ce: una este sa stipulezi furtul prin Lege, si sa il practici pentru ca asa ar fi Drept, alta este sa nu ai cutezanta de a-l stipula prin Lege si sa-l practici in mod Nedrept, constient ca cei ce gindesc liber STIU, CUNOSC FAPTA TA SI VA VENI VREMEA SA PLATESTI PENTRU EA. Ginditi-va, daca nu ar avea importanta ce se stipuleaza in Lege….de ce batalia aceasta pentru ceea ce stipleaza ea? Pentru Reformarea justitiei? Pentru Rolul urias pe care il are Legea in Transformarea unei tari?
La intrebarea mea, mi-ati raspuns si Dvs si Arogantul printr-o Confuzie jenanta. Ati confundat domeniul Proprietatii si al Juridicului (Furtul Legal invocat in mod fals de Pacepa in virtutea unei afirmatii care ar fi existat in Constitutia RSR privitoare la Proprietatea partidului asupra bogatiilor tarii), cu cel al Politicului - imi mentionati ca partidul era clasa conducatoare, deci, ce mai, partidul comunist a furat“. Nu e nici o greseala aici”, spuneti, referitor laafirmatia lui Pacepa pe care eu am supus-o discutiei.
Iar eu va contrazic: este o greseala uriasa, pentru ca, partidul comunist a furat, dar a furat illegal, a furat ”De facto”, si nu “De jure”. V-am spus cit de important este aceasta; va mai dau un exemplu: ginditi-va- coruptia este cuprinsa explicit prin Lege? De ce se duce batalia de eradicare a coruptiei prin Lege in primul rind?
Robert E Goodin si Hans Dieter Klingemann, imi dau dreptate!.
Confundati Proprietatea cu Politicul. Dupa cum stim, atributele proprietatii sunt: dreptul de posesie, dreptul de dispozitie, dreptul de uzufruct, dreptul de folosinta. Este cu totul altceva decit domeniul politicului prin intermediul caruia incercati sa imi raspundeti ( silogismul dvs “bogatiile tarii apartin poporului, dar partidul este clasa conducatoare prin Constitutia RSR deci….partidul a furat prin Lege, asadar Pacepa are dreptate” amesteca planurile si este fals) . Politicul este altceva decit Economicul (domeniul in care situam Proprietatea) si Juridicul (domeniul in care situam furtul Proprietatii, furt ce ar fi fost legal….).
Autorii mentionati mai sus (Goodin si Klingemann), definesc politicul ca fiind “ folosirea puterii sociale” (pag 25 din Manual de Stiinta Politica”, Editura Polirom 2005). La pag 24 explica aceasta dupa “vechea definitie a lui Dahl” si vi-o redau :” X are putere asupra lui Y atita vreme cit: (i) X este capabil, intr-o maniera sau alta, sa-l faca pe Y sa faca ceva (ii) care ii convine mai mult lui X si (iii) pe care Y altfel nu l-ar fi facut”
Faptul ca politicul nu este acelasi lucru cu economicul si nici determinat neaparat de acesta cum ati putea sustine in stil marxist, este probat de istoria noastra: politicul la noi a luat Turnura Rosie inainte ca proprietatea sa fie prin Constitutia RSR “a intregului popor” ( parca abia prin 48 s-au nationalizat principalele miloace de productie, dar comunistii au luat puterea mai inainte,nu-I asa?… X l-a facut pe Y sa faca ceea ce el dorea, doar de pe tancurile rosii de care vorbiti ), iar floarea intelecualitatii si chiar rezistenta anticomunista autentica (nu cea tip “Grupul de la Paltinis”) au fost reprimate tot in acei primi ani. Daca Ziua publica aceasta analiza, revin.











annia din moreni (...@personal.ro, IP: 89.123.30...)
2007-04-21 13:33
Re: Starea de normalitate ca intoarcere la "Sarea in bucate"

Revin: de fapt, datorita discutiei de pe acest forum, am revenit la text si iata ce ne spun Goodin si Klingemann, despre politic...Politicul este, citez, folosire CONSTRINSA a puterii sociale- am incheiat citatul. (Nu voi mai folosi ghilimele deoarece apar cifre in locul lor ingreunind citirea materialului. Pentru ghilimele voi spune – citez si am incheiat citatul).
Folosirea puterii sociale in mod neconstrins (exact situatia de la noi din 44 - 45), citez (pag 24 si pag 25), este pur si simplu forta. Nu este nicidecum un joc al puterii politice, decit poate intr-un sens degenerat, de caz limita, am incheiat citatul. Din acest motiv, Goodin si Klingemann se disociaza de traditia autorilor de pina la ei care considera politicul ca fiind doar, citez, folosire a puterii sociale, am incheiat citatul.
Asadar, prin forta, X l-a silit pe Y sa accepte minciuna comunista si tot prin forta s-a produs furtul in fapt . Dar el, furtul, nu este stipulat prin Costitutia RSR...cum sustine Pacepa si sa ma iertati ca nu inteleg nicidecum de ce sustine asta! O Lege prin care se fura de la individ spre a se forma proprietatea comunista ar trebui sa fi fost cea prin care se produce nationalizarea …eu asa cred. Dar daca nu ma insel, nici acolo nu avem de-a face cu Politicul sau Juridicul autentic ci…cu puterea neconstrinsa a tancurilor rosii, deci…CU FORTA!!
( Din acest unghi sper ca am progresat, caci am trecut in aceasta jumatate de veac de la puterea neconstrinsa la cea constrisa… Iata cit de constrins este azi chiar presedintele liber ales…).
A doua secventa a confuziei: una este sa sustii ca adevarata o afirmatie existenta intr-un act, lege fundamentala, cum este Constitutia, alta sa sustii ca adevarata o afirmatie inexistenta in acel act. Eu cred ca este vorba in mod clar de o simpla eroare, scapare neintentionata a d-lui I.M.Pacepa (pe care insa altii ar putea-o folosi in defavoarea discursului sau), scapare pe care acesta, daca ar citi ce scriu eu aici, si-ar putea-o corecta. Inca o data, nu am o perceptie negativa asupra acestui demers (ba dimpotriva) chiar daca m-am raportat critic la o afirmatie pe care o consider neintentionata (ati citit povestea Sarea in bucate cindva, nu?). Dvs, C. Rauta si Arogantule faceti un deserviciu demersului lui I M Pacepa, insistind sa argumentati justetea unei simple scapari prin confuzii extrem de grave. Fereasca Dumnezeu ca vreun personaj important sa va aibe drept consilieri vreodata: ca sa fii eficient trebuie sa detectezi greseala si sa o corectezi rapid asigurind adecvarea la realitate a actiunii..Dar…va multumesc sincer pentru tonul clar de calitate al discutiei pe care am purtat-o.






annia din moreni (...@personal.ro, IP: 89.123.30...)
2007-04-21 14:59
Puterea exemplului: ERATA

Asadar, revin pentru a preciza inca o data ca in prima mea interventie am facut o eroare: am afirmat ca, citez Goodin si Klingemann, definesc politicul ca fiind folosirea puterii sociale, am incheiat citatul. Corect este ca cei doi autori, in Manualul de Stiinta Politica (pe care chiar acum il am i mina si revad textul respectiv), Polirom 2005 , pag 24 si 25 spun ca se distanteaza de aceasta definitie (folosita pina la ei) a politicii si ca politica este de fapt, citez, folosirea CONSTRINSA a puterii sociale, am incheiat citatul si majusculele imi apartin.
Ei mai spun ca au introdus precizarea folosirea CONSTRINSA a puterii sociale, pentru ca folosirea neconstrinsa este de fapt altceva decit poitica…este FORTA. (Ceea ce s-a petrecut in 44 45, 46 si 47 in Romania a fost deci efectul Fortei, Politicul….neexistind. Existau tancurile.rusesti.
Asa cum eu, iata, fac aceasta cuvenita corectare a mea, asa trebuie sa faca si I.M.Pacepa pentru a evita distorsionari ale discursului sau si a-i usura impactul.. Atita tot.
ps
Imi cer scuze pentru eroarea neintentionata si sper sa le acceptati; totodata sper ca si corectarea ei, serveste de minune mesajului pe care m-am straduit sa-l transmit.


« Rezultatele cautarii

     « Comentariu anterior     Comentariu urmator >     Ultimul comentariu »

     « Toate comentariile



Pentru a putea posta un comentariu trebuie sa va autentificati.


Cauta comentariul care contine:   in   
 Top afisari / comentarii 
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2024 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.00823 sec.