Eveniment

In invatamant salariile sunt in functie de gradele didactice ale profesorilor. Astfel, desi profesorii stagiari efectueaza aceiasi munca ca si colegii lor mai in varsta, salariile sunt total diferite. Mai mult, daca sunt intr-o comisie la examenele de admitere mai multi profesori cu grade diferite, desi corecteaza acelasi lot de lucrari, deci fac acelasi lucru, plata este inegala. Este total incorect si in defavoarea tinerilor angajati.
In industrie, muncitorii au intr-adevar salariile diferentiate in functie de categoria la care sunt incadrati (experienta, calificare), dar si lucrarile sunt pe categorii (grad de dificultate). Un muncitor cu categoria I-a nu este platit ca cel cu categoria a V-a, dar nici nu are voie sa efectueze lucrari care presupun o calificare superioara. Mai mult, cand un muncitor executa lucrari de categorie inferioara calificarii lui, atunci este platit la nivelul lucrarii respective.
Normal este sa se plateasca munca, nu titlurile nobiliare.
Acest principiu trebuie sa fie aplicat si in invatamant, pentru ca asa este corect. Am lucrat o perioada ca profesor la un liceu si stiu cum merg lucrurile. De la prima ora predata la clasa, profesorul stagiar are aceleasi obligatii ca si cel cu gradul I si are de parcurs exact aceiasi materie. Faptul ca in primii ani are mai putina experienta nu justifica salarizarea inegala. Asta il afecteaza pe tanarul profesor, care nu este familiarizat cu manualele si trebuie sa depuna un efort mai mare si sa-si pregateasca lectiile pentru a doua zi. Pentru elevi nu este vizibila diferenta intre lectiile predate de profesorii cu vechime si cei mai tineri. De multe ori lucrurile stau exact invers: profesorii tineri tin lectii mult mai bune decat cei in pragul pensiei, care sunt scarbiti si pun "placa" a mia oara.
Am vazut si profesori stagiari, care muncesc foarte mult la clasa si au avut si rezultate deosebite la concursurile scolare. In schimb, altii cu gradul I trag barca pe uscat, dar iau salarii grase.
La firmele particulare astfel de probleme nu apar. Patronii te platesc dupa ce faci, nu dupa alte criterii. Acolo tinerii sunt apreciati mai mult decat cei mai in varsta, pentru ca dau randamant mai bun.
Nu mai vorbesc de cum se dau gradele didactice. Majoritatea lichelelor si le cumpara (o afacere profitabila pentru cadrele universitare). Socoteala e simpla. Dai la inceput o suma, dar ti-o recuperezi intr-un an, sau doi, prin cresterea salariului. In plus poti fi promovat in functii de conducere si ai sanse mai mari sa nu-ti pierzi locul de munca, in caz de restrangere de personal.

Aceste aberatii se regasesc si in alte domenii din sectorul bugetar.
De exemplu, laborantii cu studii superioare sunt platiti mai bine decat cei care au numai liceul, desi de multe ori nu stiu sa faca chiar nimic si ard gazul degeaba (fiind angajati si pe pile). Este o prostie! Este justificat salariul mai mare, doar in situatia in care lucrarile executate presupun sa ai studii superioare. Daca ai terminat o facultate si dai cu matura, atunci trebuie sa fii platit la nivelul de dat cu matura. Inseamna ca nu esti bun si nu stii sa faci ce scrie pe diploma, ca altfel iti gaseai de lucru in domeniul pentru care se considera ca esti calificat.
Mai venise cineva in parlament cu ideea ca sa se impuna un salariu minim pe economie, pentru cei cu studii superioare. O PROSTIE IMENSA !
Doar se stie cat de bine pregatiti sunt acum cei cu "studii superioare". Am vazut si persoane cu studii medii, experti in meserie, dar si posesori de diploma universitara care erau pe dinafara.
De exemplu, la Palatul Copiilor, la cercul de aeromodele era instructor un fost maistru de la fabrica de avioane, care lucrase ani buni si la o fabrica de rachete (antitanc). Omul era DOXA in meserie. Stia sa lucreze pe orice utilaj si facea totul cu pasiune. Era prezent la toate concursurile nationale. Pe langa copii, veneau la cerc si oameni maturi pasionati de aviatie, deltaplanisiti, planoristi etc. L-au dat afara, pentru ca nu avea "studii" si au
adus o profesoara, care era "aeriana". Dupa un an au inchis cercul.