Editorial

Mi-as dori ca toti cei care comenteaza subiectul sa aiba onestitatea de a face diferenta intre adevar si ceea ce cred sau presupun ei ca ar fi. E o diferenta fundamentala.. Cand le confundam intram pe teritoriul falsului cu premeditare si al razboiului fara sfarsit.

Iata propozitiile false in legatura cu acest subiect care sunt vehiculate deja de cateva zile pe toate canalele din toate taberele si care nu rezolva nimic.

Filmul e un trucaj. In lipsa unei expertiza autorizate, nu poti invoca drept dovada a adevarului unei asemenea afirmatii nici macar asa zisele demonstratii cu pixul si pixelii a vreunui profesionist in materie de imagine.
Filmul e autentic. Asta o pot spune doar martorii directi ai scenei (asta e valabil si pentru afirmatia nr 1), dar nu e neaparat sa-i si credem si, mai grav, sa-i invocam pentru a pretinde ca detinem adevarul.
De aici si urmatoarele doua falsuri cu premeditare: Traian Basecu nu l-a lovit pe copil (eventual doar l-a impins putin sau poate chiar l-a mangaiat) sau, dimpotriva, Traian Basescu l-a lovit.

Ii consider insa onesti pe cei care afirma:

1.Cred ca Basescu nu ar fi fost in stare de asa ceva.
2.Cred, dimpotriva, ca Basescu ar fi fost capabil de un asemnea gest
3.Presupun ca filmul e un fals
4.Presupun ca filmul e autentic.
Orice asemenea afirmatii se preteaza la argumente si de aceea ele sunt, din punctul meu de vedere, oneste. Iata un tip de argument pe care pot sa-l accept ca onest in favoarea prespunerii ca filmuletul e un trucaj: calitatea indoielnica a celor care l-au lansat pe piata si momentul ales pentru a o face. Si un tip de argument pentru afirmatia , “cred ca Basescu nu ar fi fost in stare sa faca asa ceva”: Traian Basescu nu e violent decat in limbaj sau, vorba din popor, “cainele care latra nu musca”. Da, admit ca unii chiar cred asta si sa-i consider onesti cand o spun.

Si iata, acum, pozitia mea:

Neavand acces, cum nimeni nu are pana acum, la o expertiza autorizata a filmuletului pot sa spun in legatura cu acest caz doar atat: Presupun ca nu e trucaj dar, indiferent ce ar dovedi o eventuala expertiza, cred cu tarie ca Traian Basescu ar fi fost in stare de un asemenea gest, respectiv sa loveasca un copil, intr-o situatie asemanatoare.

Iar consecinta logica e aceea ca filmul respectiv nu-mi schimba cu nimic parerea despre Basescu si nici nu-mi influenteaza in vreun fel optiunea de vot in turul doi. Scandalul in sine, in schimb, imi aduce o multime de foloase colaterale, printre care cel mai important e ca reusesc sa-i “citesc” mai bine pe oameni pe care-i cunosc si care se pronunta asupra lui.


http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/adevarul-meu-ultim-despre-basescu-loveste-un-copil-17635.html

La 2009-11-28 13:13:03, Hantzy a scris:

Pavel Lucescu,provinciolog cu alifie .

Am maniat doi jurnalisti eolieni (de-ai lu' Vintu) - (cred ca mai curand de-al lu' Buscu-RAAPPS - nota mea)

de Catalin Mihuleac

Dinspre uzina de presa eoliana (apartinandu-i lu' Vintu, adica) imi parvine o ura masiva, pe motiv ca, anul trecut, am pomenit public activitatea editorialistului Pavel Lucescu, cel stiut din emisiuni televizate si din foaia de ziar.
Pe cand era editorialist de provincie la "Ziarul de Iasi", Lucescu s-a uns director de campanie a lui Constantin Simirad, candidat la alegerile din 2000, pentru al doilea mandat de primar al Iasului. Simirad - lucios de la alifiile cu care este uns - avea trebuinta, se intelege, nu atat de arta de manipulator a lui Lucescu, cat de sprijinul discret al ziarului unde acesta lucra. Aruncand praf in ochii electoratului, cat timp si-a exercitat noile atributiuni, Lucescu s-a autosuspendat din functia de editorialist al "Ziarului de Iasi" (intitulat, pe atunci, "Monitorul de Iasi"), reocupandu-si postul imediat ce campania avea sa se incheie victorios pentru musteriul sau.
Din pozitia sa reocupata, Lucescu urma sa scrie, in ziarul din 10 ianuarie 2001, la rubrica Laboratorul de analize, editorialul "Oare chiar a obosit Simirad?", unde prezenta imaginea primarului sicanat de PDSR aflat la guvernare. Se subintelege cata obiectivitate continea scrierea; ca dovada, dupa cateva luni, Simirad s-a inscris in... PDSR.
Ca o bunicuta care impleteste ciorapei, Lucescu a prins gustul de a impleti gazetareala cu politica. La scrutinul din 2004, Simirad n-a mai candidat, fiind ambasador in Cuba. Dar editorialistul Lucescu s-a autosuspendat iar, pentru a-si incerca mana ca sef de campanie a candidatului PNL la primaria Iasului, Relu Fenechiu. Alegerile au consemnat esecul lui Fenechiu, care, la generalele de peste cateva luni, s-a consolat cu un post de deputat. Iar Lucescu a revenit la condei, dupa inca o aventura extraconjugala.
Se pune insa intrebarea daca opiniile sale, scrise sau orale, mai pot avea "echidistanta" invocata de regretatul presedinte al CNA, Ralu Filip. Faptul ca Lucescu este jurnalist profesionist nu inseamna musai ca-i obiectiv, mai ales dupa ce a dansat ba pe piciorul stang, ba pe cel drept.
Scriind toate astea, m-am ales si cu ura ziaristului eolian Lucescu, si cu cea a marii sale fane, ziarista eoliana Corlatean. Sper ca, pana ma hotarasc sa intru in politica, sa le treaca.

> La 2009-11-28 13:40:35, calator a scris:

> > Ce sa ne mai batem capul cu realitatile, (...)
> > importanta este convingerea intima...(...)
> > A crede cu tarie e suficient.

> **************

La 2009-11-28 13:49:33, Hantzy a scris:

> (...) se schimba situatia. profilul moral al celui pe care-l alegi
> sa te reprezinte, capata dimeniuni decisive. Cu atat mai mult cand e
> vorba de cel ce vrea sa-ti fie presedinte!
>


Hantzy,

... raspunsul tau (oarecum ciudat, deoarece accepta oportunismul de situatie) confirma afirmatia lui "calator" ...

Pai nu?! Parca asa scrisesem. Mai mult ca perfect!


La 2009-11-28 14:17:13, the a scris:



>
> Hantzy,
>
> ... raspunsul tau (oarecum ciudat, deoarece accepta oportunismul de
> situatie) confirma afirmatia lui "calator" ...
>