Editorial

Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University

Candidat independent la Parlament in colegiul electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda

www.ConstantinTimoc.com

Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex. Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.

Alegerile pe liste de partid incalca unul din principiile fundamentale de organizare a sitemului de guvernamat democratic -- doctrina democratiei reprezentative. In legatura cu aceasta procedura de alegere, Aristotel a scris acum 2500 de ani urmatoarele:

<<Si in alegerea conducatorilor, a alege dintre candidatii alesi (pe liste) prezinta un pericol: caci daca unii vor sa se coalizeze, fie ei si in numar mediu, intotdeuna alegerile se vor face dupa vointa lor<<. [Politica,1266a]

Autorii constitutiei americane mentioneaza ca lucrarea <<Despre Spiritul Legilor<< al francezului Montesquieu a fost una din surselor lor principale de inspiratie. Iata ce scrie Montesquieu despre procedurile de alegere:

<<Poporul care detine puterea suprema trebuie sa faca el insusi tot ceea ce poate indeplini el bine; iar ceea ce nu poate, trebuie sa faca prin reprezentantii imputerniciti de el. Acestia insa nu sunt imputernicitii sai daca nu-i desemneaza el insusi; asa ca un principiu fundamental al democratiei este ca poporul sa-si aleaga el insusi reprezentantii<<.

Pentru cei ce se tem ca alegerile uninominale vor rezulta intr-un parlament mai ineficient decat cel de acum, tot Montesquieu scrie:

<<Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora trebuie sa le incredinteze o parte din puterea sa. Pentru aceasta el nu are decat sa se calauzeasca dupa lucruri care nu le poate ignora si dupa fapte evidente. El stie foarte bine ca cutare barbat a fost adesea in razboi si ca acolo a avut cutare sau cutare izbanzi: el este deci foarte capabil sa aleaga un comandant de oaste. El stie ca un judecator este zelos, ca multi oameni pleaca multumiti de la tribunalul sau si ca nimeni nu l-a dovedit vinovat de coruptie: aceasta ii este de ajuns sa aleaga un bun conducator<<.

Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin amendamente constitutionale.

Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de legislativul fiecarui stat (nu prin vot popular). Dupa mai mult de 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia ca, pentru a elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent in numirea senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor trebuie sa respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a fost implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808), este mentionata in felul urmator:

<<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.

Constitutia Romaniei este deficitara pentru ca nu contine o procedura de alegere a parlamentarilor, aceasta fiind stipulata prin lege iar legea poate fi modificata tocmai de cei ce sunt afectati de felul cum se fac alegerile. Cu toate ca legea votului uninominal (Legea 35-2008) este un pas important inspre respectarea doctrinei democratiei reprezentative in sistemul de guvernamat din Romania, o deficienta a aceastei legi este faptul ca nu toti parlamentarii vor fi alesi direct de catre popor. Inspirandune din sistemul american, acest lucru ar putea fi corectat daca alegerile parlamentare ar fi uninominale in doua tururi de scrutin pentru ca din fiecare colegiu electoral sa fi ales un singur parlamentar.

Referitor la impartirea tarii in colegii electorale, pentru a evita coruptia care apare cand <<cine-mparte, parte-s face<<, aceasta impartire poate fi facuta dupa modelul american unde legislativul fiecarui stat isi imparte statul sau in colegii electorale (districte). Deci, aplicand acest model la noi, consiliul judetean al fiecarui judet ar trebui sa imparta judetul sau in colegii electorale, nu parlamentul sau guvernul, cum a fost de data aceasta.

O alta deficienta majora a procedurii de alegere a parlamentarilor este atat durata de numai 30 de zile a campaniei electorale cat si faptul ca data alegerilor nu este stabilta prin constitutie ci este lasata la dispozitia legislativului si a guvernului sa stabileasca acest lucru. Aceasta deficienta in legile noastre este cauza principala a mentinerii incumbentilor la putere pentru ca alegatorii nu au la dispozitie timpul necesar de a cunoaste suficient de bine candidatii. Daca am organiza lucrurile dupa sistemul american, atunci ar trebui sa nu limitam durata campaniei electorale si sa fixam data alegerilor printr-un amendament la constitutie. In felul acesta alegatoriil vor avea timp sa-si cunoasca pe o perioada mult mai indelungata (1 sau 2 ani) candidatii si sa-l aleaga pe ce mai bun. Astfel vor aparea oameni noi si capabili in politica.

Ca parlamentar, in ianuarie 2009, voi propune in Parlament legi si amendamente la Constitutie pentru a respecta doctrina democratiei reprezentative:

* * *
Pasadena, California

22 august 2008

La 2008-09-18 23:31:51, Constantin Timoc a scris:

> Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University
>
> Candidat independent la Parlament in colegiul electoral SUA, Canada,
> Australia, N. Zeelanda
>
> www.ConstantinTimoc.com
>
> Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri
> de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin
> <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex.
> Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica
> pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat
> pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.
>
*********************
Ai mata experienta asta indelungata in buzunar?! Matusalem al 2-lea!
Cel mai putin pot sa-i sufar pe inchipuitii care-si permit sa afirme ca ar fi singurii cu solutii.

La 2008-09-18 23:31:51, Constantin Timoc a scris:

> Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University
>
> Candidat independent la Parlament in colegiul electoral SUA, Canada,
> Australia, N. Zeelanda
>
> www.ConstantinTimoc.com
>
> Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri
> de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin
> <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex.
> Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica
> pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat
> pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.
>
> Alegerile pe liste de partid incalca unul din principiile fundamentale
> de organizare a sitemului de guvernamat democratic -- doctrina
> democratiei reprezentative. In legatura cu aceasta procedura de
> alegere, Aristotel a scris acum 2500 de ani urmatoarele:
>
> <<Si in alegerea conducatorilor, a alege dintre candidatii alesi (pe
> liste) prezinta un pericol: caci daca unii vor sa se coalizeze, fie
> ei si in numar mediu, intotdeuna alegerile se vor face dupa vointa
> lor<<. [Politica,1266a]
>
> Autorii constitutiei americane mentioneaza ca lucrarea <<Despre
> Spiritul Legilor<< al francezului Montesquieu a fost una din surselor
> lor principale de inspiratie. Iata ce scrie Montesquieu despre
> procedurile de alegere:
>
> <<Poporul care detine puterea suprema trebuie sa faca el insusi tot
> ceea ce poate indeplini el bine; iar ceea ce nu poate, trebuie sa
> faca prin reprezentantii imputerniciti de el. Acestia insa nu sunt
> imputernicitii sai daca nu-i desemneaza el insusi; asa ca un
> principiu fundamental al democratiei este ca poporul sa-si aleaga el
> insusi reprezentantii<<.
>
> Pentru cei ce se tem ca alegerile uninominale vor rezulta intr-un
> parlament mai ineficient decat cel de acum, tot Montesquieu scrie:
>
> <<Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora trebuie sa le
> incredinteze o parte din puterea sa. Pentru aceasta el nu are decat
> sa se calauzeasca dupa lucruri care nu le poate ignora si dupa fapte
> evidente. El stie foarte bine ca cutare barbat a fost adesea in
> razboi si ca acolo a avut cutare sau cutare izbanzi: el este deci
> foarte capabil sa aleaga un comandant de oaste. El stie ca un
> judecator este zelos, ca multi oameni pleaca multumiti de la
> tribunalul sau si ca nimeni nu l-a dovedit vinovat de coruptie:
> aceasta ii este de ajuns sa aleaga un bun conducator<<.
>
> Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina
> democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor
> (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi
> prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este
> important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor
> (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum
> este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica
> aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin
> amendamente constitutionale.
>
> Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in
> constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul
> procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de
> legislativul fiecarui stat (nu prin vot popular). Dupa mai mult de
> 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia ca, pentru a
> elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent in numirea
> senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor trebuie sa
> respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a fost
> implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in
> 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in
> constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel
> statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei
> reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808),
> este mentionata in felul urmator:
>
> <<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre
> conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.
>
> Constitutia Romaniei este deficitara pentru ca nu contine o procedura
> de alegere a parlamentarilor, aceasta fiind stipulata prin lege iar
> legea poate fi modificata tocmai de cei ce sunt afectati de felul cum
> se fac alegerile. Cu toate ca legea votului uninominal (Legea
> 35-2008) este un pas important inspre respectarea doctrinei
> democratiei reprezentative in sistemul de guvernamat din Romania, o
> deficienta a aceastei legi este faptul ca nu toti parlamentarii vor
> fi alesi direct de catre popor. Inspirandune din sistemul american,
> acest lucru ar putea fi corectat daca alegerile parlamentare ar fi
> uninominale in doua tururi de scrutin pentru ca din fiecare colegiu
> electoral sa fi ales un singur parlamentar.
>
> Referitor la impartirea tarii in colegii electorale, pentru a evita
> coruptia care apare cand <<cine-mparte, parte-s face<<, aceasta
> impartire poate fi facuta dupa modelul american unde legislativul
> fiecarui stat isi imparte statul sau in colegii electorale
> (districte). Deci, aplicand acest model la noi, consiliul judetean
> al fiecarui judet ar trebui sa imparta judetul sau in colegii
> electorale, nu parlamentul sau guvernul, cum a fost de data aceasta.
>
> O alta deficienta majora a procedurii de alegere a parlamentarilor
> este atat durata de numai 30 de zile a campaniei electorale cat si
> faptul ca data alegerilor nu este stabilta prin constitutie ci este
> lasata la dispozitia legislativului si a guvernului sa stabileasca
> acest lucru. Aceasta deficienta in legile noastre este cauza
> principala a mentinerii incumbentilor la putere pentru ca alegatorii
> nu au la dispozitie timpul necesar de a cunoaste suficient de bine
> candidatii. Daca am organiza lucrurile dupa sistemul american,
> atunci ar trebui sa nu limitam durata campaniei electorale si sa
> fixam data alegerilor printr-un amendament la constitutie. In felul
> acesta alegatoriil vor avea timp sa-si cunoasca pe o perioada mult
> mai indelungata (1 sau 2 ani) candidatii si sa-l aleaga pe ce mai
> bun. Astfel vor aparea oameni noi si capabili in politica.
>
> Ca parlamentar, in ianuarie 2009, voi propune in Parlament legi si
> amendamente la Constitutie pentru a respecta doctrina democratiei
> reprezentative:
>
> * * *
> Pasadena, California
>
> 22 august 2008
>
>
Cetatene emigrat.
A visa nebunie se cheama.
Se cere sa suni salvarea.
Nu ai primit destule suturi in fund de la romani ?
Dute cu pluta pe Misisipii si lasa romania asa cum ie.
Mari invatati Lenin,Marx;Stalin, Antonescu, daca vrei Tepes nu au schimbato.
Hitler doi pasi a facut in gara de nord si sa intors cu trenul inapoi la Bernin.
Ce vrei tu sa faci nebunie se cheama.
Chir de ai sarcina de la Secu.
Maninca Hanburgarul la USA si uita.