Uninominale 2008

Dat fiind ca forumul de ieri a fost inchis, am sa scriu aici.

Ieri, 2008-12-02 05:03, srelu a scris:

> Matematica este o stiinta exacta, nu contine "sinonimii partiale", doar
> definitii precise.

Contine ceva mai multe matematica decat definitii. Insa domnia ta iarasi nu a inteles esentialul: ziaristul scrie un articol de ziar iar nu unul de specialitate matematica. Cuvantul "proportie" nu este unul de uz exclusiv matematic, la fel cum notiunea de "energie" nu este folosita exclusiv de fizicieni; analog, nici daca cineva mentioneaza cuvantul "grup" nu e neaparat nevoie sa ne punem intrebarea anexa daca grupul respectiv este abelian sau nu. Domnia ta insista cu indaratnicie pe caracterul exlusiv matematic si limitat la ceea ce se invata in clasa a sasea, fiindca aici cuvantul "proportie" are de-a face cu procentele, deci cu numerele, deci cu matematica, deci _neaparat_ cu ceea ce domnia ta a retinut din clasa a sasea si pana acum ca semantism presupus unic pentru "proportie".
De la bun inceput (i.e. latinescul "proportio/-onis") cuvantul inseamna 'relatie comparativa, simetrie, analogie, similitudine', de regula intre o parte si intreg ("portio" se refera la impartirea intregului) iar sfera sa semantica se refera la punerea in comparatie a doua obiecte sau concepte, de obicei prin ceva masurabil. Comparatia se poate exprima simplu in termeni de contopisti, cu procente. In acest sens, procentajul este un simplu mod de a exprima o proportie (cu semantica de mai sus).
Sensul matematic restrans la `comparatia intre doua rapoarte care trebuie sa fie egale` este un derivat ulterior al comparatiei intre doua cantitati, fiecare dintre acestea fiind exprimata prin notiunea de numar disponibila in lumea matematicii pana la acceptarea irationalelor ca numere in toata puterea cuvantului. In realitate, ceea ce in clasa a sasea se cheama "proportie" ar fi trebuit sa se cheme "egalitate de proportii" fiindca de obicei se pune in corespondenta extragerea unei parti dintr-un intreg cu extragerea unei alte parti proportional egale dintr-un alt intreg, insa abuzul de limbaj s-a incetatenit in matematica si a ramas asa pana azi.
Pana la introducerea efectiva a studiului de functii in notatie algebrica, dependenta functionala intre doua variabile era descrisa conform traditiei scolastice medievale "proportional": de exemplu, Galilei formuleaza legile miscarii rectilinii uniforme cu referire la proportionalitate, nu scrie pe nicaieri efectiv legea algebrica s = v*t, o exprima intr-o forma diferita, in care apar doar rapoarte adimensionale (intre marimi de acelasi tip, spatiu/spatiu sau timp/timp). Merita citata definitia lui pentru miscarea uniforma: "Moto eguale o uniforme intendo quello in cui gli spazi percorsi da un mobile in tempi eguali, comunque presi, risultano tra di loro eguali." si apoi cateva teoreme corelate:
1. "Se un mobile, dotato di moto equabile, percorre due spazi con una stessa velocità, i tempi dei moti staranno tra di loro come gli spazi percorsi." [deci se compara raportul timpilor cu al spatiilor parcurse; in limbaj algebric, t1/t2 = s1/s2 => s1/t1 = s2/t2, ceea ce inseamna ca v1 = v2]
2. "Se un mobile percorre due spazi in tempi eguali, quegli spazi staranno tra loro come le velocità. E se gli spazi stanno tra loro come le velocità, i tempi saranno eguali." [in limbaj algebric, s1/s2 = v1/v2 daca t1 = t2]
[...]
4. "Se due mobili si muovono di moto equabile, ma con diseguale velocità, gli spazi percorsi da essi in tempi diseguali avranno tra di loro una proporzione composta della proporzione tra le velocità e della proporzione tra i tempi." [in limbaj algebric, s1/s2 = (v1/v2)*(t1/t2); mai important este insa aici uzul matematic al termenului "proporzione" ca sinonim cu "raport (adimensional)" care lamureste cat se poate de explicit ceea ce spuneam mai sus, anume ca egalitatea a doua rapoarte este la origine "egalitate de proportii" iar nu "proportie", asa cum s-a incetatenit manualele de clasa a sasea :-)]
5. "Se due mobili si muovono di moto equabile, ma le loro velocità sono diseguali e diseguali gli spazi percorsi, la proporzione tra i tempi risulterà composta della proporzione tra gli spazi e della proporzione tra le velocità permutatamente prese" [in limbaj algebric, t1/t2 = (s1/s2)*(v2/v1)]

Multumesc pe aceasta cale colegului Galilei pentru claritatea expunerii ("Discorsi e dimostrazioni matematiche intorno a due nuove scienze attenenti alla mecanica & i movimenti locali")

La 2008-12-02 21:13:14, mdionis a scris:

> Dat fiind ca forumul de ieri a fost inchis, am sa scriu aici.
>
> Ieri, 2008-12-02 05:03, srelu a scris:
>
> > Matematica este o stiinta exacta, nu contine "sinonimii partiale", doar
> > definitii precise.
>
> Contine ceva mai multe matematica decat definitii. Insa domnia ta
> iarasi nu a inteles esentialul: ziaristul scrie un articol de ziar
> iar nu unul de specialitate matematica. Cuvantul "proportie" nu este
> unul de uz exclusiv matematic, la fel cum notiunea de "energie" nu
> este folosita exclusiv de fizicieni; analog, nici daca cineva
> mentioneaza cuvantul "grup" nu e neaparat nevoie sa ne punem
> intrebarea anexa daca grupul respectiv este abelian sau nu. Domnia ta
> insista cu indaratnicie pe caracterul exlusiv matematic si limitat la
> ceea ce se invata in clasa a sasea, fiindca aici cuvantul "proportie"
> are de-a face cu procentele, deci cu numerele, deci cu matematica,
> deci _neaparat_ cu ceea ce domnia ta a retinut din clasa a sasea si
> pana acum ca semantism presupus unic pentru "proportie".
> De la bun inceput (i.e. latinescul "proportio/-onis") cuvantul
> inseamna 'relatie comparativa, simetrie, analogie, similitudine', de
> regula intre o parte si intreg ("portio" se refera la impartirea
> intregului) iar sfera sa semantica se refera la punerea in comparatie
> a doua obiecte sau concepte, de obicei prin ceva masurabil. Comparatia
> se poate exprima simplu in termeni de contopisti, cu procente. In
> acest sens, procentajul este un simplu mod de a exprima o proportie
> (cu semantica de mai sus).
> Sensul matematic restrans la `comparatia intre doua rapoarte care
> trebuie sa fie egale` este un derivat ulterior al comparatiei intre
> doua cantitati, fiecare dintre acestea fiind exprimata prin notiunea
> de numar disponibila in lumea matematicii pana la acceptarea
> irationalelor ca numere in toata puterea cuvantului. In realitate,
> ceea ce in clasa a sasea se cheama "proportie" ar fi trebuit sa se
> cheme "egalitate de proportii" fiindca de obicei se pune in
> corespondenta extragerea unei parti dintr-un intreg cu extragerea
> unei alte parti proportional egale dintr-un alt intreg, insa abuzul
> de limbaj s-a incetatenit in matematica si a ramas asa pana azi.
> Pana la introducerea efectiva a studiului de functii in notatie
> algebrica, dependenta functionala intre doua variabile era descrisa
> conform traditiei scolastice medievale "proportional": de exemplu,
> Galilei formuleaza legile miscarii rectilinii uniforme cu referire la
> proportionalitate, nu scrie pe nicaieri efectiv legea algebrica s =
> v*t, o exprima intr-o forma diferita, in care apar doar rapoarte
> adimensionale (intre marimi de acelasi tip, spatiu/spatiu sau
> timp/timp). Merita citata definitia lui pentru miscarea uniforma:
> "Moto eguale o uniforme intendo quello in cui gli spazi percorsi da
> un mobile in tempi eguali, comunque presi, risultano tra di loro
> eguali." si apoi cateva teoreme corelate:
> 1. "Se un mobile, dotato di moto equabile, percorre due spazi con una
> stessa velocità, i tempi dei moti staranno tra di loro come gli
> spazi percorsi." [deci se compara raportul timpilor cu al spatiilor
> parcurse; in limbaj algebric, t1/t2 = s1/s2 => s1/t1 = s2/t2, ceea ce
> inseamna ca v1 = v2]
> 2. "Se un mobile percorre due spazi in tempi eguali, quegli spazi
> staranno tra loro come le velocità. E se gli spazi stanno tra
> loro come le velocità, i tempi saranno eguali." [in limbaj
> algebric, s1/s2 = v1/v2 daca t1 = t2]
> [...]
> 4. "Se due mobili si muovono di moto equabile, ma con diseguale
> velocità, gli spazi percorsi da essi in tempi diseguali avranno
> tra di loro una proporzione composta della proporzione tra le
> velocità e della proporzione tra i tempi." [in limbaj algebric,
> s1/s2 = (v1/v2)*(t1/t2); mai important este insa aici uzul matematic
> al termenului "proporzione" ca sinonim cu "raport (adimensional)"
> care lamureste cat se poate de explicit ceea ce spuneam mai sus,
> anume ca egalitatea a doua rapoarte este la origine "egalitate de
> proportii" iar nu "proportie", asa cum s-a incetatenit manualele de
> clasa a sasea :-)]
> 5. "Se due mobili si muovono di moto equabile, ma le loro
> velocità sono diseguali e diseguali gli spazi percorsi, la
> proporzione tra i tempi risulterà composta della proporzione tra
> gli spazi e della proporzione tra le velocità permutatamente
> prese" [in limbaj algebric, t1/t2 = (s1/s2)*(v2/v1)]
>
> Multumesc pe aceasta cale colegului Galilei pentru claritatea
> expunerii ("Discorsi e dimostrazioni matematiche intorno a due nuove
> scienze attenenti alla mecanica & i movimenti locali")
>

Vii degeaba cu toate definitiile ne-matematice. A fost folosit sensul matematic al termenului intr-un text care vorbea despre numere. Contextul era matematic. Din punct de vedere matematic a incalcat definitia (unica). Gresit.


> Insistenta domniei tale pe tema presupusei inadecvari a termenului este un
>.razboi inutil: universul semantic nu se rezuma la ceea ce ati retinut acum nu
> stiu cati ani la aritmetica si aveti lucruri mai bune de facut decat sa va sustineti
> exclusivitatea valabilitatii punctului de vedere presupus matematic intr-o
> chestiune totusi minora."

Insistenta mea nu o depaseste pe a ta. Cu diferenta ca eu stiu ce vorbesc.

Nu este vorba de exclusivitatea punctului meu de vedere, este vorba de matematica. Nu poate fi vorba de puncte de vedere diferite. In acest domeniu iti refuz dreptul de a avea o opinie separata, doi plus doi TREBUIE sa faca patru nu numai la mine ci si la tine. Nu-ti recunosc dreptul la un rezultat personal.

> Read my lips

I don't think it worths the effort.

La 2008-12-03 05:20:00, srelu a scris:

, doi plus doi
> TREBUIE sa faca patru nu numai la mine ci si la tine. Nu-ti recunosc
> dreptul la un rezultat personal.
>

Ba pardon Mon Cher! Esti copil!

Ce spui tu e valabil doar in Inginerie si Science in general deci, un caz particular al ... vietzii. Intreaba pe oricine de la .. Lehman Bro, Merril, S&P, USB, sau chiar pe Isarescu.
- 2 + 2 = 5 sau mai mult daca .... vinzi
- 2 + 2 = 3 sau mai putzin daca ..... cumperi.

In fond cele doua aparente ineglitatzi sint fundamentele oricarui ... MBA.