Editorial

Nici nu s-a crapat bine de ziua si maidanezii nationali, ametiti dupa o noapte de veghe la capataiul unei democratii muribunde, au iesit la lumina lumanarilor, latrand buimaciti si la intamplare, din lipsa de motiv pentru incaierare. Au dat buzna in sectiile electorale pitite printre cotetele dambovitene, spargandu-le geamurile in cautarea unui ciolan afumat in damfuri de fasole mexicana, profitand de absenta sticleteilor de pripas.

Stirea a cazut ca un traznet peste un electorat indolent care, speriat ca astfel va fi pus in imposibilitate de a-si exercita un drept constitutional, a dat buzana in hambarele patriei, inflacarat de cuvintele imbietoare ale morarilor, nazuind sa aleaga, degraba, graul de neghina. Socoteau cu totii ca, la caderea serii , vor reusi sa coaca painea cea de toate zilele si vor sedea linistiti la masa, punand in capul ei un emanat mai destoinic.

Procesul electoral s-a desfasurat fara incidente majore. E drept, pe alocuri, s-au remarcat eforturile unor maidanezi dresati indelung pentru purtarea comisioanelor, precum si unele acte punitive ale acestora impotriva unor scribi ostili si prea staruitori, dar toate acestea au scos in evidenta culoarea originala a acestor tinuturi, invidiata in secret de restul Europei, care si-a trimis emisarii, sub diferite forme, pentru a analiza si intelege deplin trairile insolite ale locuitorilor. Oricum, s-a lamurit toata lumea cine a ales, iar in acest sens, au iesit la iveala toate tipurile de alegatori dintre care, cei mai harnici si rabdatori, dar si cei dornici de repetitie s-au distins pe ecranele avide de informatii ale patriei. Intr-un final apoteotic, doi morari emanati si-au declarat victoria, unui dintre ei incurajat nefiresc de niste sondaje indoielnice despre care s-a pretins ca ar fi fost contrafacute. Oricum, se poate afirma fara putinta de tagada ca operatiunea de alegere s-a terminat cu succes.

In miez de noapte, harnicia culegatorilor a uimit pe toata lumea. Spre deosebire de alte dati, cand erau necesare eforturi uriase pentru a culege o recolta ce nu putea fi contestata, de aceasta data, reprezentantii morarilor au trecut la inspectie. Si nu puteu fi domoliti in vreun fel, ca te si minunai de zelul lor interesat si bine determinat. Colac peste pupaza, morarii n-au putut pune geana peste geana din cauza grijii pentru corectitudinea alegerilor, dar, mai ales a culegerii. Din timp in timp, morarii sau mandatorii lor apareau la posturile de televiziune si, chiar daca populatia dormea epuizata de operatiunea istovitoare prin care tocmai trecuse, ei au anuntat cu glas tare niste rezultate naucitoare si contradictorii, semn ca nu sunt prea siguri de ceea ce au cules. Intr-un final, cel mai harnic dintre morari a stabilit cu un glas ritos: "A fost un fleac. I-am ciuruit!", ca te si intrebai daca a mai scapat vreunul teafar de sub tirul sau nemilos. Imediat, a iesit la rampa imputernicitul de nadejde al celuilalt morar care a adus argumente cum ca operatiunea de alegere a fost alterata.

Si cu toate ca forul suprem electoral central pare sa sustina numaratoarea primului morar, operatiunea de culegere continua. Alegatorii primesc fel de fel de informatii cum ca foarte multi culegatori doresc sa treaca in tabara morarului cel harnic si sa culeaga astfel impreuna cu acesta roadele obtinute cu atata truda.

Iar alegatorii se intreaba nerabdatori: "A sosit vremea sa ne asezam la masa?"... Culegatorii pregatesc un raspuns halucinant: "Nu inca! Asteptati sa ne asezam noi intai"...