Editorial

Sa spui minciuni fara sa rosesti.
Exista doua atitudini antropologive:
-Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
-Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.

Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
Basescu este huiduit.
Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui presedinte care isi apara tara si constitutia.

Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face deosebire intre adevar si minciuna.
Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de tot de realitate.

Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard

Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana - societatea socialista si comunista.
Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte - a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si faradelegii.
Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi am trait in ea si, din pacate, mai traim.
Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare, inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie, cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna. Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect constienti de mistificarea adevarului.
Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei “juste” a partidului comunist.
Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident. Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini si cu un caracter drept.
Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime, pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor. Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca asa cum merita.
Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor, bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu mai exista.
Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de culpabilitate.

La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
>
> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.
>
> Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
>
> Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> societatea socialista si comunista.
> Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> faradelegii.
> Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> constienti de mistificarea adevarului.
> Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> “juste” a partidului comunist.
> Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> si cu un caracter drept.
> Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> asa cum merita.
> Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> mai exista.
> Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> culpabilitate.
>
>

La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
>
> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.

Pina aici foarte corect. Faptul ca i s-a aratat lui SRS ca porneste de la o premiza mincinoasa si isi bazeaza opinia pe o minciuna (Basescu ar fi huiduit - fals - poate doar in dorinta fierbinte a lui SRS) nu pare sa-l influenteze, nici pe dinsul nici pe sustinatorii sai. O tine inainte, cu tenacitate :-)

Problema este ca scriind in felul acesta, SRS poate cel mult sa-i piarda pe sustinatorii sai cu caracter (oposite of hokusai). Pe cei care nu-l sustin n-are nici o sansa sa-i cistige.

Ce urmeaza este interesant si bine argumentat, dar i-ar sta mai bine ca un articol separat despre sistemul de pervertire a constiintelor in comunism. Adica nu comentariu pe forum. Parerea mea(cu scuzele de rigoare).

Cine huiduieste este o huiduma.

Mie putzin imi pasa de Basescu.

Ceea ce mi-e clar este ca Rosca Stanescu facand parte din elita ziaristica este strans legat de elita politica si de cea de afaceri. Iar atunci cand scrie contra unuia apartzinand acestor elite, serveste interesul altora din aceleasi elite.

Sunt unii care spun ca-l unge pe Patriciu. Nu prea il cunosc pe acest nobel si ilustru roman si chiar daca nu-l serveste pe Patriciu, atunci serveste pe altzi patricieni pentru o bucatzica de patrician.

De aceea analizele "obiective" pline de huiduieli sunt tocmai bune de facut avioane din ele si lansat la cos.
---------------------------------------------------------------------------------------------------


La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
>
> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.
>
> Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
>
> Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> societatea socialista si comunista.
> Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> faradelegii.
> Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> constienti de mistificarea adevarului.
> Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> “juste” a partidului comunist.
> Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> si cu un caracter drept.
> Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> asa cum merita.
> Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> mai exista.
> Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> culpabilitate.
>
>

La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.

> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.
>
> Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
>
> Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> societatea socialista si comunista.
> Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> faradelegii.
> Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> constienti de mistificarea adevarului.
> Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> “juste” a partidului comunist.
> Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> si cu un caracter drept.
> Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> asa cum merita.
> Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> mai exista.
> Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> culpabilitate.
>
>

Net, nu insemna toti sunt ca matale!



La 2009-08-03 22:18:14, roy a scris:

> Cine huiduieste este o huiduma.
>
> Mie putzin imi pasa de Basescu.
>
> Ceea ce mi-e clar este ca Rosca Stanescu facand parte din elita
> ziaristica este strans legat de elita politica si de cea de afaceri.
> Iar atunci cand scrie contra unuia apartzinand acestor elite,
> serveste interesul altora din aceleasi elite.
>
> Sunt unii care spun ca-l unge pe Patriciu. Nu prea il cunosc pe acest
> nobel si ilustru roman si chiar daca nu-l serveste pe Patriciu,
> atunci serveste pe altzi patricieni pentru o bucatzica de patrician.
>
> De aceea analizele "obiective" pline de huiduieli sunt tocmai bune de
> facut avioane din ele si lansat la cos.
> ---------------------------------------------------------------------------------------------------
>
>
> La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:
>
> > Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> > Exista doua atitudini antropologive:
> > -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> > -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
> >
> > Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> > adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> > Basescu este huiduit.
> > Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> > presedinte care isi apara tara si constitutia.
> >
> > Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> > Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> > ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> > deosebire intre adevar si minciuna.
> > Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> > tot de realitate.
> >
> > Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> > Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
> >
> > Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> > sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> > ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> > societatea socialista si comunista.
> > Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> > supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> > pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> > satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> > previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> > a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> > la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> > standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> > pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> > acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> > faradelegii.
> > Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> > si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> > comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> > am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> > Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> > asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> > inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> > libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> > situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> > Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> > cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> > poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> > evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> > realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> > motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> > invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> > si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> > regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> > Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> > standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> > dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> > Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> > “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> > constienti de mistificarea adevarului.
> > Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> > individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> > neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> > partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> > senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> > fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> > gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> > indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> > conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> > neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> > “juste” a partidului comunist.
> > Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> > dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> > minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> > Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> > existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> > duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> > putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> > opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> > cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> > lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> > si cu un caracter drept.
> > Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> > pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> > tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> > la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> > puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> > Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> > sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> > colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> > ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> > decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> > si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> > asa cum merita.
> > Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> > mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> > ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> > Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> > denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> > Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> > surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> > devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> > in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> > bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> > mai exista.
> > Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> > deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> > Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> > personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> > culpabilitate.
> >
> >
>
>

de noapte

piticantropu slujean ...
Da sa ne intoatrcem la bassoloni ce se vrea Bassescenco copie a lu Lkasenko. Anticomunist dupa ce fu si comunsit, fiumde comunist si itel turmator. campion al democratiei antiparlamentare.
Nu mai are rost sa continuii ....

La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
>
> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.
>
> Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
>
> Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> societatea socialista si comunista.
> Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> faradelegii.
> Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> constienti de mistificarea adevarului.
> Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> “juste” a partidului comunist.
> Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> si cu un caracter drept.
> Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> asa cum merita.
> Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> mai exista.
> Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> culpabilitate.
>
>

Ba sclerozatule....citeodat-o mai nimeresti dar este ca fara sa vrei ?


La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:

> Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> Exista doua atitudini antropologive:
> -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
>
> Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> Basescu este huiduit.
> Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> presedinte care isi apara tara si constitutia.
>
> Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> deosebire intre adevar si minciuna.
> Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> tot de realitate.
>
> Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
>
> Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> societatea socialista si comunista.
> Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> faradelegii.
> Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> constienti de mistificarea adevarului.
> Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> “juste” a partidului comunist.
> Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> si cu un caracter drept.
> Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> asa cum merita.
> Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> mai exista.
> Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> culpabilitate.
>
>

Vezi ce rau e , ba canishule ?
Si tu i-ai supt-o lu Labush...
Acum faci niste ham-ham-uri timide spre Obama....
E unii care-s facuti pentru asta....



La 2009-08-03 22:18:14, roy a scris:

> Cine huiduieste este o huiduma.
>
> Mie putzin imi pasa de Basescu.
>
> Ceea ce mi-e clar este ca Rosca Stanescu facand parte din elita
> ziaristica este strans legat de elita politica si de cea de afaceri.
> Iar atunci cand scrie contra unuia apartzinand acestor elite,
> serveste interesul altora din aceleasi elite.
>
> Sunt unii care spun ca-l unge pe Patriciu. Nu prea il cunosc pe acest
> nobel si ilustru roman si chiar daca nu-l serveste pe Patriciu,
> atunci serveste pe altzi patricieni pentru o bucatzica de patrician.
>
> De aceea analizele "obiective" pline de huiduieli sunt tocmai bune de
> facut avioane din ele si lansat la cos.
> ---------------------------------------------------------------------------------------------------
>
>
> La 2009-08-03 21:56:49, Davidescu vasile a scris:
>
> > Sa spui minciuni fara sa rosesti.
> > Exista doua atitudini antropologive:
> > -Omul s-a nascut bun dar societatea l-a inrait
> > -Omuls s-a nascut rau dar prin educatie societatea il face bun.
> >
> > Citesc cu consternare serialul minciunilor,serialul urii permanente
> > adapostit din nu stiu ce motive de ZIUA.
> > Basescu este huiduit.
> > Dar de cine.de niste separatisti unguri,ceea ce ii face cinste acestui
> > presedinte care isi apara tara si constitutia.
> >
> > Dar daca ai spus o minciuna totul nu mai are limita.
> > Orwell a avut dreptate cand a spus ca o anumita societate in care
> > ziaristul a trait pana la colaborationism nu se mai poate face
> > deosebire intre adevar si minciuna.
> > Sa spui ca basescu este huiduit in Basarabia este sa fii desprind de
> > tot de realitate.
> >
> > Cei care au fost colaborationisti comunisti au ajuns la:
> > Institutionalizarea minciunii si a vietii cu dublu standard
> >
> > Un sistemul totalitar oligarhic a inversat in fapt legile evolutiei
> > sociale pornind de la constructii teoretice de cabinet, de la
> > ideologie, pentru a manufactura pe aceasta baza o societate umana -
> > societatea socialista si comunista.
> > Dar pentru a realiza acest lucru ar fi fost nevoie de puteri
> > supranaturale, sacre, in timp ce comunistii alungasera de multa vreme
> > pe Dumnezeu din cadrul lumii. Artificialitatea actiunii si pretentia
> > satanica de a daltui, prin inginerie sociala, o alta lume - pe baza
> > previziunilor unui filozof care traise cu peste 150 de ani inainte -
> > a dus la crearea celui mai perfid sistem totalitar, sistem care avea
> > la baza institutionalizarea minciunii, a unei realitati cu dublu
> > standard. De la utopia socialista care a preocupat omenirea inca de
> > pe timpul lui Campanela, s-a ajuns la Stalin si Brejnev, s-a ajuns la
> > acel imperiu al raului si suferintei umane, la o societate a crimei si
> > faradelegii.
> > Aceasta institutionalizare a raului se va face prin metode coercitive
> > si va cuprinde toate sferele vietii sociale, toate fenomenele de
> > comunicare. Asemenea societate, subliniaza Flonda, a existat si noi
> > am trait in ea si, din pacate, mai traim.
> > Astfel, sistemul minciunii institutionalizate in comunism, prin
> > asiduitatea lui urmareste infrangerea repulsiei firesti si, ca atare,
> > inlaturarea principalului suport al respectului de sine, a constiintei
> > libertatii si demnitatii persoanei. De ce nu, aceasta ar fi fost si
> > situatia celor cativa psihiatri care s-au pus in slujba dictaturii.
> > Institutionalizarea minciunii incepea insa inca din frageda copilarie,
> > cand parintii sau educatorii erau siliti sa spuna ca munca cinstita
> > poate sa creeze o viata libera si fericita, dar in acelasi timp era
> > evident, in viata iminenta, abisul dintre ceea ce se spunea si
> > realitatea sociala, pe care treptat copilul o percepea. Din acest
> > motiv, viata cu dublu standard, viata dubla apareau ca firesti. Se
> > invata astfel ca trebuie sa spui adevarul, dar ca trebuie sa accepti
> > si minciuna oficiala, adica acea irealitate sociala pe care oficialii
> > regimului aveau pretentia sa o numesti realitate.
> > Intreaga existenta in societate comunista era supusa, deci, unui dublu
> > standard, existand si fiind nevoie permanent sa accepti diferenta
> > dintre perceperea realitatii si ceea ce trebuia sa se spuna.
> > Sedintele, adunarile erau de fapt simple puneri in scena in care
> > “actorii” - conducatori sau condusi - erau perfect
> > constienti de mistificarea adevarului.
> > Este logic ca un asemenea sistem institutionalizat sa insensibilizeze
> > individul pana la disparitia oricarei deosebiri dintre adevar si
> > neadevar. Ziaristull nomenclaturist, ”programat” de catre
> > partidul care ii asigura o existenta privilegiata, nu mai avea acum
> > senzatia ca a gresit, iar permanenta duplicitate constituia elementul
> > fundamental al “noii morale” socialiste, element imprimat
> > gratie sistemului permanent de educatie aplicat unei mase enorme de
> > indivizi pe toate caile, zi si noapte. Abaterea de la aceasta
> > conduita era considerata ca o neintelegere a realitatii, ca o
> > neintelegere a fenomenului social si, de ce nu, a liniei
> > “juste” a partidului comunist.
> > Din aceste motive, foarte multi indivizi deveneau aproape involuntar
> > dizidenti, venind in conflict cu oficialitatile, pentru ca in fata
> > minciunii oficiale ei nu puteau sa nu recunoasca un adevar evident.
> > Marea majoritate a indivizilor, in lupta lor permanenta cu nevoile
> > existentei materiale, deveneau treptat tot mai mult fiinte
> > duplicitare, realizand ca fara duplicitate nu se poate reusi, cel
> > putin in sfera relatiilor publice, deoarece aici a-ti exprima deschis
> > opiniile si convingerile insemna a te expune unei ciocniri nimicitoare
> > cu autoritatile omniprezente. Dar aici, subliniaza Flonta, cele mai
> > lovite vor fi persoanele inzestrate de la natura cu bune aptitudini
> > si cu un caracter drept.
> > Daca pe cei sensibili o atare situatie era in stare sa-i deprime,
> > pentru cei insensibili - si cum ar putea fi numit un medic care isi
> > tortura pacientul - acest lucru devenea tot mai putin sesizabil pana
> > la o totala insensibilizare fata de rau, mai ales ca prin aceasta ei
> > puteau obtine avantaje materiale, adesea in dauna semenilor lor.
> > Acesta era pasul hotarator in directia unei depline incadrari in
> > sistem si nu este intamplator ca, cel putin in presa, cei care
> > colaborau cu securitatea erau fie secretari de partid, fie sefi de
> > ziar. In aceste cazuri, de fapt, o constiinta morala lucida nu putea
> > decat sa incomodeze, singura lor consolare fiind ca ar exista altii
> > si mai rai decat ei si ca de fapt nu fac altceva decat sa traiasca
> > asa cum merita.
> > Este de presupus ca si ziaristull mincinos ducea cu el povara
> > mistuitoare a minciunii institutionalizate. Cum s-o fi simtit
> > ziaristull care a fost facut peste noapte bogat?
> > Odata intrat in acest joc al compromisurilor, Ziaristul nu va mai
> > denunta abuzul mediatic si aceasta nu numai in timpul erei lui
> > Ceausescu, ci si astazi caci, recunoscandu-si acum faptele, risca
> > surparea intregii cariere. Din acest motiv, un asemenea individ
> > devine campionul intretinerii minciunii, afirmand fara jena astazi ca
> > in Romania nu a existat represiune ci doar democratia oligarhilor,
> > bazandu-se pe faptul ca intr-o mare minciuna, mica lui minciuna nu
> > mai exista.
> > Dar cati dintre oamenii implicati in viata politica a ultimului
> > deceniu s-au opus minciunii institutionalizate? Daca acestia, spunea
> > Flonta, ar mai pastra ceva din sentimentul valorii si demnitatii
> > personale, ei ar trebui sa resimta un intens sentiment de
> > culpabilitate.
> >
> >
>
>

DE PEDEAPSA LUI DUMNEZEU NU SCAPATI NICIODATA, niciodataaa!!!!!



La 2009-08-03 23:15:47, roy a scris:

> de noapte
>