Marile Dosare

Apai in primul rand ar trebui sa observam ca la noi institutele de cercetare au facut in gnl proiectare. Diferenta este ca in cercetare incerci sa obtii ceva bou, care nu stii daca va merge si cat de bien va merge si nice nu prea stii ce si cum o sa faci. D'aia cercetare. I priectare stii ca va merge si poti estima parametrii ( de ex proectare - proievctez un motor care sa aiba un anume randament ... cercetare - incerc sa fac un motor care sa mearga cu apa sau cy Sf Duh ).

Apoi sa mai observam ca dupa 1990 institutele de cercetari au cam rams in aer. Odata cu caderea industriei romanesti ... ei bine institutele nu isi mai aveau rostul. Cand doar 4% din exporturi inglobeaza inalte tehnologii ce dracu sa mai faci cercetare ? Si as observa ca alea 4 % sunt pe baza de Strainezia .
Factor agravant institutele din do,emiul agrocol care a rt fi putut sa fie si utile s-au dus dracului fiinda taranu cu agricultura de subzistenta nu are nevoie de ele. Si mai sumt in concurs cu "monstrii" "dinozaurii" "mastoddontii" transa nationalelor care numa de instotute de cercetari i Romnaia nu au chef sa auda. Asa ca importam seminte din afara, materila genetic de la altii . Ca nu intotdeauna sunt si potriviti conditiilor locale cui ii pasa ( uice o plasa . Rieslingu italian , care la inceput a fost n mare faas . Conditiile climatice din Romania nu prea i se potriveau pe motiv de geografie. A fost necesar sa fie aclimatizat ca sa se apropie de randamentle scontate. Insa mi se pare ca rieslingu italian de Romania este ceva mai sec decat ala de ciubota ).
Si asta imi mai aduce aminte de o traznaie. A cazut industria stofelor din Romania. Aici institutul de Cercetari Textile muncise ani de zile din greu sa obtina o tehnologie prin care lana tigaie (semifina , provenind de la oile tigai larg raspandite ) sa fie apta de a da lana Woolmark. Cica englezii au cazut in fund , si-au dat palme de mirare si pana la urma cu mare scarba au trebuit sa recunosca ca cupoanele de proba erau Woolmark . Si in 1990 s-a imporata lana merinos din Australia en gros, apoi au "cazut" intrep[rinderile de profil asa ca .... In alte domenii si mai rau

Dac-as intelege si limba in care scrii, mai c-as discuta...

La 2009-07-28 10:51:17, Ghita Bizonu' a scris:

> Apai in primul rand ar trebui sa observam ca la noi institutele de
> cercetare au facut in gnl proiectare. Diferenta este ca in cercetare
> incerci sa obtii ceva bou, care nu stii daca va merge si cat de bien
> va merge si nice nu prea stii ce si cum o sa faci. D'aia cercetare. I
> priectare stii ca va merge si poti estima parametrii ( de ex proectare
> - proievctez un motor care sa aiba un anume randament ... cercetare -
> incerc sa fac un motor care sa mearga cu apa sau cy Sf Duh ).
>
> Apoi sa mai observam ca dupa 1990 institutele de cercetari au cam rams
> in aer. Odata cu caderea industriei romanesti ... ei bine institutele
> nu isi mai aveau rostul. Cand doar 4% din exporturi inglobeaza inalte
> tehnologii ce dracu sa mai faci cercetare ? Si as observa ca alea 4 %
> sunt pe baza de Strainezia .
> Factor agravant institutele din do,emiul agrocol care a rt fi putut sa
> fie si utile s-au dus dracului fiinda taranu cu agricultura de
> subzistenta nu are nevoie de ele. Si mai sumt in concurs cu
> "monstrii" "dinozaurii" "mastoddontii" transa nationalelor care numa
> de instotute de cercetari i Romnaia nu au chef sa auda. Asa ca
> importam seminte din afara, materila genetic de la altii . Ca nu
> intotdeauna sunt si potriviti conditiilor locale cui ii pasa ( uice o
> plasa . Rieslingu italian , care la inceput a fost n mare faas .
> Conditiile climatice din Romania nu prea i se potriveau pe motiv de
> geografie. A fost necesar sa fie aclimatizat ca sa se apropie de
> randamentle scontate. Insa mi se pare ca rieslingu italian de Romania
> este ceva mai sec decat ala de ciubota ).
> Si asta imi mai aduce aminte de o traznaie. A cazut industria stofelor
> din Romania. Aici institutul de Cercetari Textile muncise ani de zile
> din greu sa obtina o tehnologie prin care lana tigaie (semifina ,
> provenind de la oile tigai larg raspandite ) sa fie apta de a da lana
> Woolmark. Cica englezii au cazut in fund , si-au dat palme de mirare
> si pana la urma cu mare scarba au trebuit sa recunosca ca cupoanele
> de proba erau Woolmark . Si in 1990 s-a imporata lana merinos din
> Australia en gros, apoi au "cazut" intrep[rinderile de profil asa ca
> .... In alte domenii si mai rau
>

suficente ptr a-ti demonstra inteligenta ...
Sau mai bine baga-te intr-o grupare de suproteri. Intre aia vei fi geniul grupului, marea lor mandrie intelectuala !!

La 2009-07-28 11:22:43, Gargantua a scris:

> Dac-as intelege si limba in care scrii, mai c-as discuta...
>
> La 2009-07-28 10:51:17, Ghita Bizonu' a scris:
>
> > Apai in primul rand ar trebui sa observam ca la noi institutele de
> > cercetare au facut in gnl proiectare. Diferenta este ca in cercetare
> > incerci sa obtii ceva bou, care nu stii daca va merge si cat de bien
> > va merge si nice nu prea stii ce si cum o sa faci. D'aia cercetare. I
> > priectare stii ca va merge si poti estima parametrii ( de ex proectare
> > - proievctez un motor care sa aiba un anume randament ... cercetare -
> > incerc sa fac un motor care sa mearga cu apa sau cy Sf Duh ).
> >
> > Apoi sa mai observam ca dupa 1990 institutele de cercetari au cam rams
> > in aer. Odata cu caderea industriei romanesti ... ei bine institutele
> > nu isi mai aveau rostul. Cand doar 4% din exporturi inglobeaza inalte
> > tehnologii ce dracu sa mai faci cercetare ? Si as observa ca alea 4 %
> > sunt pe baza de Strainezia .
> > Factor agravant institutele din do,emiul agrocol care a rt fi putut sa
> > fie si utile s-au dus dracului fiinda taranu cu agricultura de
> > subzistenta nu are nevoie de ele. Si mai sumt in concurs cu
> > "monstrii" "dinozaurii" "mastoddontii" transa nationalelor care numa
> > de instotute de cercetari i Romnaia nu au chef sa auda. Asa ca
> > importam seminte din afara, materila genetic de la altii . Ca nu
> > intotdeauna sunt si potriviti conditiilor locale cui ii pasa ( uice o
> > plasa . Rieslingu italian , care la inceput a fost n mare faas .
> > Conditiile climatice din Romania nu prea i se potriveau pe motiv de
> > geografie. A fost necesar sa fie aclimatizat ca sa se apropie de
> > randamentle scontate. Insa mi se pare ca rieslingu italian de Romania
> > este ceva mai sec decat ala de ciubota ).
> > Si asta imi mai aduce aminte de o traznaie. A cazut industria stofelor
> > din Romania. Aici institutul de Cercetari Textile muncise ani de zile
> > din greu sa obtina o tehnologie prin care lana tigaie (semifina ,
> > provenind de la oile tigai larg raspandite ) sa fie apta de a da lana
> > Woolmark. Cica englezii au cazut in fund , si-au dat palme de mirare
> > si pana la urma cu mare scarba au trebuit sa recunosca ca cupoanele
> > de proba erau Woolmark . Si in 1990 s-a imporata lana merinos din
> > Australia en gros, apoi au "cazut" intrep[rinderile de profil asa ca
> > .... In alte domenii si mai rau
> >
>
>

La 2009-07-28 10:51:17, Ghita Bizonu' a scris:

> Apai in primul rand ar trebui sa observam ca la noi institutele de
> cercetare au facut in gnl proiectare. Diferenta este ca in cercetare
> incerci sa obtii ceva bou, care nu stii daca va merge si cat de bien
> va merge si nice nu prea stii ce si cum o sa faci. D'aia cercetare. I
> priectare stii ca va merge si poti estima parametrii ( de ex proectare
> - proievctez un motor care sa aiba un anume randament ... cercetare -
> incerc sa fac un motor care sa mearga cu apa sau cy Sf Duh ).
>
> Apoi sa mai observam ca dupa 1990 institutele de cercetari au cam rams
> in aer. Odata cu caderea industriei romanesti ... ei bine institutele
> nu isi mai aveau rostul. Cand doar 4% din exporturi inglobeaza inalte
> tehnologii ce dracu sa mai faci cercetare ? Si as observa ca alea 4 %
> sunt pe baza de Strainezia .
> Factor agravant institutele din do,emiul agrocol care a rt fi putut sa
> fie si utile s-au dus dracului fiinda taranu cu agricultura de
> subzistenta nu are nevoie de ele. Si mai sumt in concurs cu
> "monstrii" "dinozaurii" "mastoddontii" transa nationalelor care numa
> de instotute de cercetari i Romnaia nu au chef sa auda. Asa ca
> importam seminte din afara, materila genetic de la altii . Ca nu
> intotdeauna sunt si potriviti conditiilor locale cui ii pasa ( uice o
> plasa . Rieslingu italian , care la inceput a fost n mare faas .
> Conditiile climatice din Romania nu prea i se potriveau pe motiv de
> geografie. A fost necesar sa fie aclimatizat ca sa se apropie de
> randamentle scontate. Insa mi se pare ca rieslingu italian de Romania
> este ceva mai sec decat ala de ciubota ).
> Si asta imi mai aduce aminte de o traznaie. A cazut industria stofelor
> din Romania. Aici institutul de Cercetari Textile muncise ani de zile
> din greu sa obtina o tehnologie prin care lana tigaie (semifina ,
> provenind de la oile tigai larg raspandite ) sa fie apta de a da lana
> Woolmark. Cica englezii au cazut in fund , si-au dat palme de mirare
> si pana la urma cu mare scarba au trebuit sa recunosca ca cupoanele
> de proba erau Woolmark . Si in 1990 s-a imporata lana merinos din
> Australia en gros, apoi au "cazut" intrep[rinderile de profil asa ca
> .... In alte domenii si mai rau
>