Analize si comentarii

destui. Adica din cei ce-si cresc copiii in limba tarii de adoptie si care vorbesc, numai rusinati, si numai cind sint obligati, despre Romania. Cu toate ca multi, daca nu toti care am plecat am trecut la un moment dat printr-o stare de jena vis-a-vis de originea noastra, in functie si de perioada in care am plecat, dupa o vreme ne-a trecut. Mai exact dupa ce am vazut cum sint strainii, departe, foarte departe de imaginea pe care o au despre ei romanii din tara. Altii insa nu. Au plecat hotariti sa uite cine sint si sa fie asimilati. Acestia sint o rusine pentru noi toti si e mai bine ca au plecat pentru ca dintre acestia se racoleaza tradatorii si delatorii. Unii ar vrea sa se intoarca dar nu stiu daca s-ar putea reintegra. Le e teama pentru copiii lor sa nu fie marginalizati... Le e teama ca Romania merge spre autodistrugere... Dar lectia pe care am invatat-o traind intr-o societate straina e de neinlocuit. Romania ar putea beneficia enorm de pe urma acestei experiente. Daca se creaza deschideri si oportunitati, sint convinsa ca multi n-ar sta pe ginduri.