La 2009-01-07 00:46:43, Aladin a scris:
> Sa trimita trupele ? (nu e presedinte inca)
> Sa-i certe pe unii sau pe ceilalti ? Poate ca nu vrea ca sa se stie
Cine are banii si energia sau pe amandoua face si politica restul sunt pionii care sufera unul de frig, altul de foame .......Gaza,gaze......Georgia.......GGGG........
Pe masura ce pretul petrolului a urcat in ultimii ani, liderii din Venezuela, Iran si Rusia si-au facut loc pe scena mondiala. Acum, un pret al petrolului ajuns pana aproape de 50 de dolari pe baril ridica intrebarea daca tarile respective isi mai pot sustine cheltuielile si ambitiile de a darama hegemonia SUA.
Iranul este pe locul al doilea in lume in ce priveste rezervele de petrol cunoscute si le-a folosit in ultimii patru ani ca arma economica si politica, mai exact ca sa sfideze si sa saboteze Occidentul in acelasi timp cu promovarea propriei agende internationale.
Banii din petrol au ajutat Iranul sa-si extinda influenta in Irak. Banii din petrol l-au ajutat sa atace dominatia politica araba in Orientul Mijlociu. Banii din petrol l-au ajutat sa-si extinda influenta in Liban, prin Hezbollah, si in conflictul israelo-palestinian, prin Hamas. Acasa, banii din petrol au permis ideologilor de linie dura ai Iranului sa-si pastreze monopolul asupra puterii, sa cumpere loialitate politica si sa compenseze dezastrul fiscal declansat de politicile lor economice. Toate acestea s-ar putea sa trebuiasca recalibrate acum.
"Scaderea pretului la petrol va face regimul iranian sa-si reexamineze calculele, pentru ca imunitatea sa politica este diminuata", spune Mustafa El-Labbad, director al Centrului Oriental pentru Studii Strategice si Regionale, un organism independent de cercetare din Cairo, Egipt. "Rolul si prezenta lor regionala ale tarii se vor diminua."
Chiar inainte ca pretul petrolului sa fie erodat de criza globala, economia Iranului nu statea deloc stralucit. Acum, inflatia a ajuns la 30%, potrivit Bancii Centrale. Nu e de asteptat ca problemele economice sa determine Iranul sa-si schimbe ideologia sau scopurile pe termen lung. Totusi, daca preturile raman jos pentru multa vreme, aceasta ar putea insemna o mai mare disponibilitate pentru Teheran sa gaseasca un compromis pentru problema nucleara si, poate, perspectiva unei schimbari a centrelor de greutate in politica, de natura sa-l lase pe presedintele Ahmadinejad vulnerabil la alegerile prezidentiale din iunie viitor, spun analistii.
Rusia
Intr-o zi de iarna din 2006, Rusia a oprit livrarile de gaze catre Ucraina, unde guvernul prooccidental tocmai fusese investit. Kremlinul a invocat o disputa cu privire la preturi. Dar unii oficiali din Vest au spus ca Vladimir Putin, pe atunci presedinte si in continuare liderul necontestat al tarii, a vrut sa trimita un mesaj: acela ca Rusia este dispusa sa-si foloseasca vastele resurse energetice ca sa incerce sa redobandeasca dominatia pe care a pierdut-o la prabusirea URSS.
Reactia in surdina a unor state europene la invadarea Georgiei de catre Rusia a parut sa indice ca strategia lui Putin a dat roade, spun unii analisti de politica externa. Europa a devenit dependenta de gazul rusesc si nu-si mai poate permite o pozitie dura, afirma ei. Totusi, dupa prabusirea preturilor, aceasta strategie a fost pusa sub semnul indoielii. Europenii s-ar putea sa nu mai fie atat de intimidati, stiind ca Rusia este mai putin capabila sa puna presiune pe clientii sai. "Cu cat mai multe state devin nelinistite cu privire la securitatea lor energetica, cu atat mai bine sta Rusia din punct de vedere geopolitic", spune Peter Halloran, director executiv la Pharos Financial Group, un fond de investitii cu sediul la Moscova.
Totusi, cel putin in ce priveste economia interna, Halloran si alti experti spun ca Rusia este mai bine pregatita sa suporte preturi mai scazute la petrol si gaze decat multi alti producatori, pentru ca a adoptat in ultimii ani politici fiscale conservatoare. Statul a concentrat o parte semnificativa din veniturile provenite din petrol in doua fonduri de stabilizare, care totalizau 190 de miliarde de dolari la inceputul lunii octombrie. Bugetul Rusiei este conceput la un pret al petrolului de 70 de dolari pe baril - cele mai multe venituri excedentare fiind canalizate catre aceste asa-numite fonduri de vreme rea. Kremlinul a inceput deja sa se foloseasca de aceste fonduri de stabilizare ca sa sprijine sistemul bancar si piata de capital, ambele profund afectate de criza financiara internationala. Guvernul s-ar putea vedea nevoit si sa-i salveze pe multi dintre oligarhii rusi, acei magnati industriali care au prosperat datorita pretului ridicat al resurselor naturale, dar care acum sufera pierderi semnificative.
Sustinerea pentru oligarhi, combinata cu veniturile in scadere din vanzarea de petrol si gaze, ar putea sa-i ingreuneze Kremlinului planurile de a moderniza infrastructura imbatranita a tarii, de la autostrazi la scoli, ca si pe cele de a promova ambitiile rusesti peste hotare.
Chiar si asa insa, politicienii de opozitie din Rusia spun ca ei nu au perceput preturile in scadere ca avand o influenta nefasta asupra puterii lui Putin. "Cred ca e inca prea devreme", spune Grigori Iavlinski, unul dintre liderii opozitiei. "In acest moment, criza nu afecteaza inca atat de tare populatia. Bancile sunt inca deschise, iar somajul inca nu a crescut. Este o amenintare, dar deocamdata doar una potentiala."
|
Nr. 4429 de miercuri, 7 ianuarie 2009
Romanii au anexat Austria (2821 afisari) 
