Eveniment

Boboteaza, sfantul Ioan si alte descantece ... aceste "alte" arata in ce masura pe toate le asezati in aceeasi categorie de randuieli magice ... realizati ce spuneti?

La 2009-01-04 22:34:53, Pr Razvan a scris:

> Boboteaza, sfantul Ioan si alte descantece ... aceste "alte" arata in
> ce masura pe toate le asezati in aceeasi categorie de randuieli
> magice ... realizati ce spuneti?
>
Sirul Sfintelor Sarbatori creStine din iarna se incheie cu praznicul imparatesc al Botezului Domnului, Boboteaza. Boboteaza s-a adoptat sa fie praznuita la 6 ianuarie, sarbatoarea botezului primit de Mintuitorul Hristos, prin mina Sfintului Ioan Botezatorul, in apa Iordanului. La Boboteaza, Iisus Hristos, a fost aratat sau marturisit ca Mesia, atit prin glasul lui Dumnezeu- Tatal din ceruri, cit Si prin glasul Sf. Ioan. La Botezul Domnului, toate persoanele Sfintei Treimi sunt prezente: Dumnezeu- Fiul intrupat se boteaza in apa Iordanului, Duhul Sfint pogoara in chip de porumbel peste El, iar glasul lui Dumnezeu- Tatal se aude din ceruri: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru care am binevoit!" (Matei 3, 13- 17). Boboteaza se mai numeSte Teofanie Si Epifanie. Teofania lui Dumnezeu pentru ca se arata intreaga Sfinta Treime, cum marturiseSte troparul sarbatorii: "... inchinarea Treimii s-a aratat, ca glasul Parintelui a marturisit tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te Si Duhul in chip de porumbel a adeverit intarirea Cuvintului". Cuvintul "epifanie" inseamna descoperire, aratare, manifestare. CreStinii de apartenenta latina numesc aceasta sarbatoare Si "festivitas declarationes", adica sarbatoarea proclamarii sau "appartio" adica aratare, exprimind descoperirea Dumnezeului lui Iisus Hristos, catre intreaga lume. Pentru ca botezul era numit Si "luminare", sarbatoarea Bobotezei a mai primit Si numele de "sarbatoarea luminilor" sau a luminarii, denumirea ramasa pina azi in sfintele carti de slujba Si, nu intimplator,, creStinii primesc mesajul Bobotezei in casele lor, adus de preot sau episcop, cu luminarea aprinsa.

Boboteaza este o sarbatoare a apelor, a Iordanului (celebru riu in Israel), a Sfintului Botez. Prin taina Sfintului Botez, instituita de Mintuitorul Hristos, omul care crede in Iisus Hristos, in Sfinta Treime, primeSte iertarea pacatului stramoSesc Si se spala de toate pacatele savirSite, se renaSte din apa sfintita Si din Duhul Sfint la viata cea adevarata in Hristos Si devine membru al Bisericii. Sfintul Botez este necesar pentru mintuire, nu este element de spectacol sau decor. "De nu se va naSte cineva din apa Si din Duhul Sfint nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu" (Ioan 3, 5). Fiul lui Dumnezeu intrupat, adica Iisus Hristos, nascut fara pacat stramoSesc, accepta Botezul pentru noi oamenii, pentru a fi Si in aceasta privinta primul om care se boteaza din apa Si din Duhul Sfint. Prin aceasta a unit Duhul Sfint din El in mod actual cu apa, ca sin Si sustinator al vietii, de aceasta data a vietii nesupus mortii, intrucit e deplin unit cu Duhul Sfint. ASa a implinit Hristos toata dreptatea cu care avea sa imbrace din nou pe oamenii care vor crede. in acest inteles Sf. Apostol Pavel spune: "Citi in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati Si-mbracat" (Galateni 3, 27).

Iisus Hristos a acceptat cele doua acte in mod succesiv, pentru ca noi trebuia sa trecem prin amindoua. De aceea, Sfintii Parinti vad Botezul intemeiat atit in NaSterea cit Si in Botezul Domnului. Cristelnita este atit chipul sinului Maicii Domnului, cit Si al Iordanului. Duhul Sfint se uneSte pentru Hristos din nou, la Botezul Lui, cu apa Si cu toata creatiunea, legata intim de El. Omul se renaSte, astfel, atit din Duhul Sfint cit Si din materia cosmica a universului. ASadar, Botezul Domnului are o insemnatate cosmica. Pentru aceasta sarbatoare se sfinteau inca din ajun apele (agheazma mare de azi), iar pentru ca in acea zi catehumenii (cei care urmau sa fie botezati) se pregateau sufleteSte prin post sau ajunare (cuvint de origine latina), s-a pastrat pina azi obiceiul de a posti in ajunul Bobotezei (5 ianuarie).

La Boboteaza este raspindit Si obiceiul ca preotii sa arunce o cruce de lemn in riuri, in Dunare Si chiar in Marea Neagra. Tineri curajoSi, ca o dovada a devotamentului lor creStin, dar Si in memoria celor martirizati pentru Hristos, sar in apa inghetata, salvind Crucea. in a doua zi de Boboteaza- pe 7 ianuarie- are loc slujba Soborului Sfintului Ioan Botezatorul. Marturisesc o uimire continua in fata Sfintului Ioan Botezatorul. Admiratie Si uimire, deopotriva. Miere salbatica Si haina din par de camila. in cea mai dura asceza Si-n cel mai aspru post: "nepunind in gura, toata viata sa, vin Si sichera" Si sfirSitul ii va veni, in mod paradoxal, tocmai de la vin Si betia altora. in icoana Botezului Domnului vedem un Ioan Botezatorul cu privire aspra, adinca, infricoSat de maretia momentului, conStient ca-Si atinge mina de creStetul Dumnezeului sau:
"Vin Ioane de cuteaza
Si pe Domnul il boteaza
Eu sunt pulbere, tarina
Si-mi tremura a mea mina".
(Colind de Boboteaza)...


Preot prof. Dumitru CHItIMUS
Piatra Neamt

multumim!

pr Razvan