Constitutia Romaniei nu respecta doctrina separarii administratiei nationale de cele judetene
Constantin Timoc
Columbia University, MSEE, 1972
NASA (1979-2008), Pasadena, California
Candidat independent la Camera Deputatilor in colegiul electoral: SUA, Canada, Australia si N. Zeelanda
www.ConstantinTimoc.com
Una dintre formele de organizare a unui stat pentru a distruge coruptia si a creste eficienta este implementarea in constitutie si in legi a doctrinei separarii administratiei nationale de cele judetene; aceasta consta din urmatoarele: (1) separarea taxelor nationale de cele judetene (cunoscuta sub terminologia de taxare concomitenta), (2) descentralizare administrativa la nivel judetean si (3) alegerea prin vot popular a cat mai multor persoane din conducerea fiecarui judet.
Taxarea concomitenta, o inovatie a fondatorilor statului american, a fost implementata in America atat in constitutia federala cat si in constitutiile fiecarui stat. Constitutia Statelor Unite (ratificata in 1788) imputerniceste administratia federala sa taxeze prin urmatorul articol:
<<Congresul va avea puterea de a impune si colecta taxe, impozite de orice fel, taxe vamale, de a achita datoriile si de a asigura apararea comuna si bunastarea generala a Statelor Unite; dar toate taxele, impozitele si taxele vamale vor fi uniforme pe teritoriul Statelor Unite;<< [Art.1, Sec. 8]
si interzice statelor sa impuna numai anumite taxe prin urmatorul articol din constitutie:
<<Nici unul din State nu va aplica, fara acordul Congresului, vreun impozit sau vreo taxa asupra importurilor...<< [Art.1, Sec 10, 2]
Deci, Constitutia autorizeaza Uniunea sa impuna si sa colecteze propriile sale taxe si nu interzice statelor sa impuna taxe si impozite, cu exceptia celor citate mai sus. Cu alte cuvinte, unui stat ii este permis sa taxeze tot ce nu-i interzis de Constitutia Statelor Unite.
La nivel statal, fiecare stat are libertatea si dreptul de a impune propriile sale taxe. De exemplu, Constitutia statului California, pe de o parte imputerniceste, prin urmatorul articol, statul sa impuna taxele necesare pentru a sustine activitatea acestuia:
<<Numai in cazurile in care nu este interzis...de legile Statelor Unite: Toata proprietatea este taxabila...<< [Art.13, sec.1]
iar pe de alta parte limiteaza autoritatea statala si lasa libertate administratiilor judetene (county) sa taxeze, printr-un alt articol din aceiasi constitutie:
<<Legislatura [statului] nu poate impune taxe pentru necesitati locale dar poate autoriza administratia judeteana [county] sa le impuna.<< [Art. 13, sec. 24]
In America, fiecare stat are propria lui trezorerie, separata de trezoreria Uniunii, in care se depun taxele si impozitele statale pentru a fi utilizate numai in folosul acelui stat. De asemenea, fiecare administratie judeteana (county) este imputernicita sa stabileasca si sa colecteze propriile sale taxe care se varsa la trezoreria acelui judet pentru ca banii sa fie folositi numai pentru necesitatile judetului. De exepmlu, statutul judetului (county) Los Angeles specifica urmatoarele:
<<Toate taxele colectate de judet [county]... se vor depune la Trezoreria Judetului [county]...<< [Art.4, sec 15]
Ca urmare a aplicarii doctrinei separarii taxelor federale de cele statale, un cetatean american care locuieste in statul California, plateste din venitul sau, atat taxe federale care se varsa in trezoreria federala prin agentia IRS (Internal Revenue Service) cat si taxe statale care se depun la trezoreria statului prin intermediul agentiei FTB (Franchise Tax Board).
Deci, odata cu implentarea doctrinei taxarii concomitente in Romania, guvernul national va fi imputernicit sa taxeze pentru administrarea acestuia si in acelasi timp fiecare administratie judeteana va avea o putere adecvata si independenta de cea nationala de a taxa pentru a satisface nevoile judetene.
Exemplul organizarii statului american este demn de urmat si in privinta descentralizarii la nivel de judet (county) a functiilor statului conduse de persoane alese prin vot popular de catre cetatenii fiecarui judet.
De exemplu, in statul California, judecatorii (din Curtea Suprema si Curtile de Apel) sunt alesi prin vot popular (nu sunt numiti) tocmai ca sa distruga piramida coruptiei care ar rezulta din numirea acestora. La nivel de judet (county) atat procurorul sef (district attorney) cat si seful politiei din judet (sheriff) sunt alesi prin vot popular:
<<Judecatorii Curtii Supreme vor fi alesi de toti alegatorii si judecatorii curtilor de apel vor fi alesi din fiecare district ...’ [Art.6, Sec.16]
<< Din fiecare judet (county) va fi ales ... cate on sef al politiei (sheriff), un procuror sef al judetului (district attorney) si un asesor al proprietatilor (assessor).<< [Art.4, Sec. 12]
Deci, in sistemul american, metoda cea mai eficienta pentru a distruge coruptia in justitie si in politie este alegerea prin vot popular a cat mai multor persoane din conducere, pentru ca poporul prin votul sau este singurul care vegheaza asupra propriei sale libertati, nu reprezentantii lui.
Ca parlamentar, in ianuarie 2009, voi propune in Parlament amendamente la constitutie, inspirate din sistemul de organizare american, pentru a respecta doctrina separarii administartiei nationale de cel judetene, in principiu, astfel:
<<Fiecare judet va avea autoritatea de a colecta taxe si impozite pe care le va depune in trezoreria judetului; si toti banii depusi in trezoreria fiecarui judet vor fi folositi numai in judet.<<
si voi propune legi pentru a distruge in mare masura coruptia existenta in Romania prin descentralizarea administrativa si alegerea conducatorilor la nivel de judet dupa urmatorul concept de organizare:
(a) fiecare judet va fi impartit in districte cu o populatie de circa 5.000 de alegatori si cate un consilier judetean, care va fi locuit cel putin 2 ani intr-un district, va fi ales din acel district, cu un mandat de 2 ani,
(b) fiecare consiliu judetean va numi, cu un mandat de 2 ani, cate un oficial judetean pentru fiecare din urmatoarele functii: (1) inspector general scolar al inspectoratului scolar judetean, (2) director al directiei de sanatate publica judeteana, (3) avocat aparator public, (4) colector de taxe si impozite, (5) director al serviciilor sociale si adoptiilor, (6) director al personalului, (7) director al parcurilor, (8) doctor criminalist, (9) inspector al drumurilor, (10) inspector al vanatului si pescuitului sportiv, (11) inspectorul al vamilor, (12) director general al trezoreriei judetului, (13) auditor si (14) sef al garzii fInanciare,
(c) populatia fiecarui judet va alge cu un mandat de 2 ani: (1) un inspector-sef de politie al inspectoratului judetean de politie, (2) un procuror-sef al tribunalului judetean si (3) un asesor al proprietatilor.
* * *
Pasadena, California
10 octombrie 2008
|