Constitutia Romaniei nu respecta doctrina democratiei reprezentative
Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University
Candidat independent la Camera Deputatilor in colegiul electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda
www.ConstantinTimoc.com
Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin amendamente constitutionale.
Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de legislativul fiecarui stat (nu erau alesi prin vot popular). Dupa mai mult de 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia ca, pentru a elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent in numirea senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor trebuie sa respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a fost implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808), este mentionata in felul urmator:
<<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.
Constitutia Romaniei este deficitara pentru ca nu contine o procedura de alegere a parlamentarilor, aceasta fiind stipulata prin lege iar legea poate fi modificata tocmai de cei ce sunt afectati de felul cum se fac alegerile.
Cu toate ca legea votului uninominal este un pas important inspre respectarea doctrinei democratiei reprezentative in sistemul de guvernamat din Romania, o deficienta a aceastei legi este faptul ca nu toti parlamentarii vor fi alesi direct de catre popor pentru a reprezenta interesele acestuia in Parlament.
Acest lucru se intampla din cauza ca, in conformitatea cu legile in vigoare, pentru a intra in parlament un partid trebuie sa treaca un prag electoral de 5%. Dezavantajul major al existentei pragului electoral in legile actuale este ca populatia unor colegii electorale nu va fi reprezentata de candidatii care au castigat in acele colegii ci de alte persoane care au ajuns parlamentari prin redistribuire. Cu toate ca introducerea pragului electoral in procedura de alegeri pare sa fie logica daca o privim din punctul de vedere a faptului ca acesata a fost introdus pentru a reduce numarul de pardide din Parlament si astfel, cred propunatorii acestui prag, ca se vor forma mai usor coalitii parlamentare Chiar daca acesta justificare a pragului electoral ar fi corecta, faptul ca exista posibiliatea ca populatia unui colegiu sa nu fie reprezentata de un candidat care a castigat in acel colegiu, incalca doctrina democratiei reprezentative.
O solutie a acesti probleme, inspirata din sistemul american, este eliminarea pragului electoral (in constitutia americana nu sunt prevazute praguri electorale¬). In felu acesta, interesele populatiei din fiecare colegiu vor fi reprezente in Parlament de candidatul ales in acel colegiu, nu de o alta persoana; astfel, s-ar respecta in mare masura doctrina democratiei reprezentative.
O alta deficienta majora a procedurii de alegere a parlamentarilor este atat durata de numai 30 de zile a campaniei electorale cat si faptul ca data alegerilor nu este stabilta prin constitutie ci este lasata la dispozitia legislativului si a guvernului sa stabileasca acest lucru. Aceasta deficienta in legile noastre este cauza principala a mentinerii incumbentilor la putere pentru ca alegatorii nu au la dispozitie timpul necesar de a cunoaste suficient de bine candidatii.
Daca am organiza lucrurile dupa sistemul american, atunci ar trebui sa nu limitam durata campaniei electorale si sa fixam data alegerilor printr-un amendament la constitutie. In felul acesta alegatorii vor avea timp sa-si cunoasca pe o perioada mult mai indelungata (1 sau 2 ani) candidatii si sa-l aleaga pe ce mai bun si astfel vor aparea multi oameni noi in Parlament pentru ca o campanie electorala intr-un colegiu se va putea face extrem de eficient din <<usa-n usa>> fara a fi nevoie de afise, bannere, reclame-TV, etc. Este foarte bine cunoscut (in advertising, "the media is the message") faptul ca o propaganda electorala din usa-n usa, daca aceasta se poate face, este mai eficienta decat cea facut numai cu reclame.
Inca o problema legata de alegerea parlamentarilor consta in numirea de catre conducerea fiecarui partid a candidatilor sai in loc ca acestia sa fie selectionati printr-un sistem competitiv de catre o parte din electorat.
Inspirandune din procedura de selectie a candidatilor in sistemul american, o campanie electorala va avea loc in doua faze. In prima faza, intr-un colegiu electoral, din fiecare partid vor concura mai multe persoane pentru ca unul dintre acestia sa fie ales candidatul partidului (nominalizat) de catre membrii partidului din colegiu (la americani aceasta faza se numeste <<primary<<). Dezbaterile dintre concurenti vor fi publice, durata acestei faze este nelimitata si nominalizarea candidatului se face cu circa 3-4 luni inainte de data alegerilor. In a doua faza, numai persoana nominalizata va continua campania electorala. Astfel, din fiecare partid se va selectiona in vazul tuturor alegatorilor, fara interventia conducatorilor partidului, cel mai competitiv candidat intr-un colegiu. Experienta americana arata ca o asemena procedura respecta doctrina democratiei reprezentative prin faptul ca interesele populatiei din fiecare colegiu vor fi reprezentate in Parlament de oameni mult mai capabili decat cei numit de conducerea partidului.
Referitor la impartirea tarii in colegii electorale, pentru a evita coruptia care apare cand <<cine-mparte, parte-s face<<, aceasta impartire poate fi facuta dupa modelul american unde legislativul fiecarui stat isi imparte statul sau in colegii electorale (districte). Deci, aplicand acest model la noi, consiliul judetean al fiecarui judet ar trebui sa imparta judetul sau in colegii electorale, nu parlamentul sau guvernul, cum a fost de data aceasta.
In legatura cu numarul de tururi de scrutin, in sistemul american, se foloseste procedura de alegere intr-un singur tur de scrutin pentru ca aceasta este mult mai simpla decat cea in doua tururi si nu incalca doctrina democratiei reprezentative in care interesele majoritatii alegatorilor dintr-un colegiu sunt reprezentate de catre candidatul care castiga alegerilor. Trebuie precizat, ca numai in cazul in care sunt doi candidati, majoritatea voturilor inseamna mai mult de jumatate din numarul total de voturi iar cand sunt mai mult de doi, atunci majoritatea inseamna numarul cel mai mare de voturi.
Ca parlamentar, in ianuarie 2009, voi sesiza Curtea Constitutionala si voi propune in Parlament legi si amendamente la Constitutie pentru a respecta doctrina democratiei reprezentative:
(a) Eliminarea pragului electoral
(b) Ridicarea restrictiei de durata a campanie electorale
(c) Impartirea in colegii electorale sa fie facuta de fiecare judet
(d) Alegeri cu un singur tur de scrutin
(e) Amendament pentru a include procedura si data alegerilor in Constitutie
* * *
Pasadena, California
29 octombrie 2008
|
Nr. 4376 de joi, 30 octombrie 2008
Romania sub asediu (5190 afisari) 
