Editorial

Doctrina democratiei representative 1/2

Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University

Candidat independent la Camera Deputatilor in colegiul electoral SUA, Canada, Australia, N. Zeelanda

www.ConstantinTimoc.com

Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex. Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.

Statul este un sistem teoretic complex, deci, relatiile dintre scop si mijloc, atat in structura cat si in functia statului, nu se pot determinata cu precizie; mai mult, nici legatura dintre dintre cauza si efect, in performanta statului, nu se poate cunoaste cu certitudine.

O doctrina este un principiu empiric dedus din exemple istorice care descrie o structura de organizare si o procedura de functionare a unui stat pentru a obtine o performanta cat mai apropiata de un scop propus, de obicei intr-un preambul al unei constitutii. Deci, constitutia unui stat organizat eficient este compusa dintr-o colectie de doctrine.

Alegerile indirecte ale conducatorilor unei tari (alegerea parlamentarilor pe liste de partid si faptul ca prim-ministrul nu este ales prin vot popular) incalca unul din principiile fundamentale de organizare a unui sitem de guvernamat democratic -- doctrina democratiei reprezentative. In legatura cu aceasta procedura de alegere, Aristotel a scris acum 2500 de ani urmatoarele:

<<Si in alegerea conducatorilor, a alege dintre candidatii alesi [pe liste] prezinta un pericol: caci daca unii vor sa se coalizeze, fie ei si in numar mediu, intotdeuna alegerile se vor face dupa vointa lor<<.

Autorii constitutiei americane mentioneaza ca lucrarea <<Despre Spiritul Legilor<< al francezului Montesquieu (1748) a fost una din surselor lor principale de inspiratie. Iata cun defineste Montesquieu doctrina democratiei reprezentative:

<<Poporul care detine puterea suprema trebuie sa faca el insusi tot ceea ce poate indeplini el bine; iar ceea ce nu poate, trebuie sa faca prin reprezentantii imputerniciti de el. Acestia insa nu sunt imputernicitii sai daca nu-i desemneaza el insusi; asa ca un principiu fundamental al democratiei este ca poporul sa-si aleaga el insusi reprezentantii<<.

Pentru cei ce se tem ca alegerile uninominale vor rezulta intr-un parlament mai ineficient decat cel de acum, tot Montesquieu scrie:

<<Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora trebuie sa le incredinteze o parte din puterea sa. Pentru aceasta el nu are decat sa se calauzeasca dupa lucruri care nu le poate ignora si dupa fapte evidente. El stie foarte bine ca cutare barbat a fost adesea in razboi si ca acolo a avut cutare sau cutare izbanzi: el este deci foarte capabil sa aleaga un comandant de oaste. El stie ca un judecator este zelos, ca multi oameni pleaca multumiti de la tribunalul sau si ca nimeni nu l-a dovedit vinovat de coruptie: aceasta ii este de ajuns sa aleaga un bun conducator<<.

Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin amendamente constitutionale.

Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de legislativul fiecarui stat (nu erau alesi prin vot popular). Dupa mai mult de 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia ca, pentru a elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent in numirea senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor trebuie sa respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a fost implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808), este mentionata in felul urmator:

<<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.

(continua cu 2/2)

La 2008-10-23 21:44:50, Constantin Timoc a scris:

>

> Doctrina democratiei representative 1/2
>
> Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University
>
> Candidat independent la Camera Deputatilor in colegiul electoral SUA,
> Canada, Australia, N. Zeelanda
>
> www.ConstantinTimoc.com
>
> Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri
> de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin
> <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex.
> Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica
> pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat
> pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.
>
> Statul este un sistem teoretic complex, deci, relatiile dintre scop si
> mijloc, atat in structura cat si in functia statului, nu se pot
> determinata cu precizie; mai mult, nici legatura dintre dintre cauza
> si efect, in performanta statului, nu se poate cunoaste cu
> certitudine.
>
> O doctrina este un principiu empiric dedus din exemple istorice care
> descrie o structura de organizare si o procedura de functionare a
> unui stat pentru a obtine o performanta cat mai apropiata de un scop
> propus, de obicei intr-un preambul al unei constitutii. Deci,
> constitutia unui stat organizat eficient este compusa dintr-o
> colectie de doctrine.
>
> Alegerile indirecte ale conducatorilor unei tari (alegerea
> parlamentarilor pe liste de partid si faptul ca prim-ministrul nu
> este ales prin vot popular) incalca unul din principiile fundamentale
> de organizare a unui sitem de guvernamat democratic -- doctrina
> democratiei reprezentative. In legatura cu aceasta procedura de
> alegere, Aristotel a scris acum 2500 de ani urmatoarele:
>
> <<Si in alegerea conducatorilor, a alege dintre candidatii alesi [pe
> liste] prezinta un pericol: caci daca unii vor sa se coalizeze, fie
> ei si in numar mediu, intotdeuna alegerile se vor face dupa vointa
> lor<<.
>
> Autorii constitutiei americane mentioneaza ca lucrarea <<Despre
> Spiritul Legilor<< al francezului Montesquieu (1748) a fost una din
> surselor lor principale de inspiratie. Iata cun defineste
> Montesquieu doctrina democratiei reprezentative:
>
> <<Poporul care detine puterea suprema trebuie sa faca el insusi tot
> ceea ce poate indeplini el bine; iar ceea ce nu poate, trebuie sa
> faca prin reprezentantii imputerniciti de el. Acestia insa nu sunt
> imputernicitii sai daca nu-i desemneaza el insusi; asa ca un
> principiu fundamental al democratiei este ca poporul sa-si aleaga el
> insusi reprezentantii<<.
>
> Pentru cei ce se tem ca alegerile uninominale vor rezulta intr-un
> parlament mai ineficient decat cel de acum, tot Montesquieu scrie:
>
> <<Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora trebuie sa le
> incredinteze o parte din puterea sa. Pentru aceasta el nu are decat
> sa se calauzeasca dupa lucruri care nu le poate ignora si dupa fapte
> evidente. El stie foarte bine ca cutare barbat a fost adesea in
> razboi si ca acolo a avut cutare sau cutare izbanzi: el este deci
> foarte capabil sa aleaga un comandant de oaste. El stie ca un
> judecator este zelos, ca multi oameni pleaca multumiti de la
> tribunalul sau si ca nimeni nu l-a dovedit vinovat de coruptie:
> aceasta ii este de ajuns sa aleaga un bun conducator<<.
>
> Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina
> democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor
> (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi
> prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este
> important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor
> (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum
> este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica
> aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin
> amendamente constitutionale.
>
> Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in
> constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul
> procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de
> legislativul fiecarui stat (nu erau alesi prin vot popular). Dupa
> mai mult de 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia
> ca, pentru a elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent
> in numirea senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor
> trebuie sa respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a
> fost implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in
> 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in
> constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel
> statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei
> reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808),
> este mentionata in felul urmator:
>
> <<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre
> conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.
>
> (continua cu 2/2)
>

Cum ar fi niscaiva laude la adresa guvernului ?

La 2008-10-23 21:44:50, Constantin Timoc a scris:

>
> Doctrina democratiei representative 1/2
>
> Constantin Timoc, M.S.E.E. & C.S., 1972, Columbia University
>
> Candidat independent la Camera Deputatilor in colegiul electoral SUA,
> Canada, Australia, N. Zeelanda
>
> www.ConstantinTimoc.com
>
> Avantajele sau dezavantajele unei forme de guvernamat (sau proceduri
> de alegere) se determina dupa o indelungata experienta istorica prin
> <<incercare si eroare<< din cauza ca statul este un sistem complex.
> Orice propunere in domeniul organizarii statului, oricat de logica
> pare sa fie ea, trebuie sa fi fost experimentata un timp indelungat
> pana ce se pot vedea avantajele si dezavantajele acesteia.
>
> Statul este un sistem teoretic complex, deci, relatiile dintre scop si
> mijloc, atat in structura cat si in functia statului, nu se pot
> determinata cu precizie; mai mult, nici legatura dintre dintre cauza
> si efect, in performanta statului, nu se poate cunoaste cu
> certitudine.
>
> O doctrina este un principiu empiric dedus din exemple istorice care
> descrie o structura de organizare si o procedura de functionare a
> unui stat pentru a obtine o performanta cat mai apropiata de un scop
> propus, de obicei intr-un preambul al unei constitutii. Deci,
> constitutia unui stat organizat eficient este compusa dintr-o
> colectie de doctrine.
>
> Alegerile indirecte ale conducatorilor unei tari (alegerea
> parlamentarilor pe liste de partid si faptul ca prim-ministrul nu
> este ales prin vot popular) incalca unul din principiile fundamentale
> de organizare a unui sitem de guvernamat democratic -- doctrina
> democratiei reprezentative. In legatura cu aceasta procedura de
> alegere, Aristotel a scris acum 2500 de ani urmatoarele:
>
> <<Si in alegerea conducatorilor, a alege dintre candidatii alesi [pe
> liste] prezinta un pericol: caci daca unii vor sa se coalizeze, fie
> ei si in numar mediu, intotdeuna alegerile se vor face dupa vointa
> lor<<.
>
> Autorii constitutiei americane mentioneaza ca lucrarea <<Despre
> Spiritul Legilor<< al francezului Montesquieu (1748) a fost una din
> surselor lor principale de inspiratie. Iata cun defineste
> Montesquieu doctrina democratiei reprezentative:
>
> <<Poporul care detine puterea suprema trebuie sa faca el insusi tot
> ceea ce poate indeplini el bine; iar ceea ce nu poate, trebuie sa
> faca prin reprezentantii imputerniciti de el. Acestia insa nu sunt
> imputernicitii sai daca nu-i desemneaza el insusi; asa ca un
> principiu fundamental al democratiei este ca poporul sa-si aleaga el
> insusi reprezentantii<<.
>
> Pentru cei ce se tem ca alegerile uninominale vor rezulta intr-un
> parlament mai ineficient decat cel de acum, tot Montesquieu scrie:
>
> <<Poporul se pricepe de minune sa aleaga pe cei carora trebuie sa le
> incredinteze o parte din puterea sa. Pentru aceasta el nu are decat
> sa se calauzeasca dupa lucruri care nu le poate ignora si dupa fapte
> evidente. El stie foarte bine ca cutare barbat a fost adesea in
> razboi si ca acolo a avut cutare sau cutare izbanzi: el este deci
> foarte capabil sa aleaga un comandant de oaste. El stie ca un
> judecator este zelos, ca multi oameni pleaca multumiti de la
> tribunalul sau si ca nimeni nu l-a dovedit vinovat de coruptie:
> aceasta ii este de ajuns sa aleaga un bun conducator<<.
>
> Constitutia americana, ratificata in 1788, a respectat doctrina
> democratiei reprezentative numai in alegerea deputatilor
> (reprezentantilor) pentru ca acestia au fost si inca mai sunt alesi
> prin vot uninominal pe colegii electorale (districte). Este
> important de mentionat ca procedura de alegere a parlamentarilor
> (congressmen) este stabilita prin constitutie (nu prin lege, asa cum
> este in Romania) pentru ca parlamentul (congresul) sa poata modifica
> aceasta procedura numai dupa dezbateri indelungate -- prin
> amendamente constitutionale.
>
> Doctrina democratiei reprezentative nu a fost respectata in
> constitutia americana originala (ratificata in 1788) in cazul
> procedurii de alegere a senatorilor pentru ca acestia erau numiti de
> legislativul fiecarui stat (nu erau alesi prin vot popular). Dupa
> mai mult de 100 de ani, legiuitorii americani au ajuns la concluzia
> ca, pentru a elimina actele grave de coruptie care apareau frecvent
> in numirea senatorilor, si procedura de alegere a senatorilor
> trebuie sa respecte doctrina democratiei reprezentative; aceasta a
> fost implementata in constitutie printr-un amendament (numarul 17, in
> 1913). Doctrina democratiei reprezentative este aplicata nu numai in
> constitutia federala ci si in alegerea conducatorilor la nivel
> statal, judetean (county) si local. Doctrina democratiei
> reprezentative, in cuvintele lui Jefferson (presedinte 1801-1808),
> este mentionata in felul urmator:
>
> <<Un stat este cu atat mai democrat cu cat mai multi dintre
> conducatorii acestuia sunt alesi direct de catre popor<<.
>
> (continua cu 2/2)
>

Draga Mr. Timoc, felicitari pt gandurile bune, modul de campanie si program pol, dar eu zic sa bagi capul sunb apa rece si sa te trezesti .... singur in parlament nu reprezinti nici macar marja de eroare ..... deci despre ce vb ?

(a) Eliminarea pragului electoral
(b) Ridicarea restrictiei de durata a campanie electorale
(c) Impartirea in colegii electorale sa fie facuta de fiecare judet
(d) Alegeri cu un singur tur de scrutin
(e) Amendament pentru a include procedura si data alegerilor in Constitutie

Sa le luam pe rind, monser - ca la moara.

Vorbind de eliminarea pragului electoral - o fi bine, n-o fi ?
Sa vedem ratiunile introducerii lui, de acord ?
Una singura: evitarea farimitarii excesive a Parlamentului - in conditiile existentei prea multor partidulete.
Ai idee cit ar putea dura constituirea unei majoritati in aceste conditii ?

Ridicarea restrictiei de durata a campaniei electorale este, de asemenea, nesustenabila, chiar daca, in prezent, se desfasoara o campanie furibunda ... fara ca sa fi inceput oficial !
Pe durata campaniei oficiale - autoritatile centrale si locale "au dezlegare" legala sa consume fondurile pentru amenajarea sectiilor de votare, pentru tiparirea si afisarea listelor de alegatori la fiecare sectie etc.

Cit priveste impartirea colegiilor de catre judete - aici nu faci decit sa suprapui mecanic sistemul american - unde STATELE au alte caracteristici decit judetele romanesti - peste organizarea din Romania. Ceea ce, sa ma ierti, este o prostie.

Daca vei ajunge sa militezi in Parlament in sprijinul ideilor expuse mai sus - va fi in urma unor alegeri organizate INTR-UN SINGUR TUR DE SCRUTIN !
Case closed.

Ideea includerii procedurii alegerilor in Constitutie n-ar fi rea. Cu o conditie: sa fie aplicabila in cadrul actualelor reglementari electorale romanesti.
Este clar ca DATA nu va putea fi inclusa atita timp cit pe durata unei legislaturi vor avea loc alegeri partiale ori de cite ori trebuie inlocuit un parlamentar.
Este clar, de asemenea, ca nici procedura nu poate fi inclusa in "Constitutie" atita vreme cit ea este asa cum este - greoaie si confuza si - mai ales - in perpetua schimbare.
S-ar putea face acest lucru in conditiile regindirii din temelii a "Constitutiei" - ai idee cit ar putea dura aceasta operatie in conditiile unui Parlament mai pestrit ca un papagal ?

Prin urmare - vorbind serios - chiar ca ar trebui ceva mai mult decit ventilarea unor principii teoretice fara legatura reala cu situatia din Romania.
S-auzim de bine !