Idea scutului le-a venit, probabil, generalilor americani, dupa o discutie cu reprezentantii Societatii Civile, cand acestia au intrebat: Cum suntem noi aparati, in cazul unui atac nuclear? Generalii, probabil ca, au zambit si au ridicat din umeri. Atunci reprezentantii SC au intrebat: Deci, New-York-ul poate fi ras de pe fata pamantului?! Generalii au dat din cap, afirmativ. SC a replicat: Noi nu suntem de acord cu acest lucru! Sa ne faceti imediat un scut de aparare! Este clar?! Generalii au deventi brusc seriosi, au luat pozitia de drepti, si le-au spus: Va promitem ca veti avea cel mai "sigur" scut de aparare! Au chemat subalternii si le-au ordonat: Faceti scutul ala! Asa s-a nascut, probabil, pentru ca suntem in domeniul probabilistic, SCUTUL-BIBERON. La fel ca si biberonul, el are rolul atat hranitor cat si linistitor. Populatia nu poate admite un astfel de discurs: Ne distrug ei capitala noastra? Atunci, si noi le distrugem capitala lor! Ne distug toate orasele importante? Le distrugem si noi toate orasele lor importante!
Atunci, daca rusii stiu foarte bine de acest lucru, de ce se sperie de el? Pentru ca, pe langa scut, se aduce foarte multa tehnica militara ultra-performanta de interceptare, care identifica exact locul de unde se lanseaza rachetele nucleare, dar se mai aduc si rachete foarte puternice, evident nucleare, capabile sa distruga acele locuri.inamice. Scutul-biberon devine, astfel, subit, o baza puternica de lansare a unor atacuri nucleare devastatoare, dar cu denumirea foarte prietenoasa de scuturi de aparare, sau scuturi-biberon.
Daca au efect? Au efect devastator! Numai ca nu prea apara, pentru ca este cam imposibil acest lucru. Chiar daca ar apara perfect, ar avea o capacitate redusa si ar putea fi pacalite de rachete false, fara incarcatura exploziva, dupa care ar urma cele reale.
Asa cum sunt proiectate, insa, iata ca sperie foarte tare inamicul, care cunoaste scopul real. |