(analiza de Ovidiu Nahoi)
Ideile formulate de liderul PNTCD constituie astazi fundamentul
politic al Romaniei euroatlantice
Au trecut 10 ani de la moartea „ultimului senior al Romaniei", cum il
numea Petre Tutea. A parasit aceasta lume, dar spiritul sau dainuie
in continuare, ramanand un reper moral in politica romaneasca. Dar
acesta nu este un documentar despre trecut, ci despre prezent. Acum
10-15 ani, multe dintre ideile formulate de Corneliu Coposu puteau sa
le para unora simple utopii politice, iar altora de-a dreptul niste
incercari de destabilizare a situatiei Romaniei. Astazi, liniile
politice formulate de ultimul mare lider taranist, cu vorbele sale
taioase si asezate, de ardelean, constituie fundamentul unei
societati care, taras-grapis, incearca sa se integreze in Europa
civilizata. Peste timp, Seniorul a invins. Insa simpla constatare a
acestui fapt nu poate ocoli doua intrebari deloc retorice: Unde s-ar
fi aflat astazi Romania daca liderii ei din ultimii 15 ani ar fi
aplicat, de la bun inceput, ideile sale? Care ar fi fost astazi
mentalitatea romanului de rand daca, in primii ani de la Revolutie,
nu s-ar fi orchestrat, la adresa lui Corneliu Coposu, cea mai ampla
si mai murdara campanie de denigrare din cate s-au cunoscut in
Romania?
Unde a castigat Seniorul
Pentru o lume de-abia iesita din comunism, obisnuita cu limbajul de
lemn al activistilor de partid, intrarea in viata publica a fostilor
detinuti politici, dintre care se detasa Corneliu Coposu, a
constituit un adevarat soc. Putini romani au fost dispusi sa accepte
de la inceput niste idei care nu mai fusesera vehiculate pana atunci
in discursul public. Si totusi, cat de firesti par aceste idei acum,
cand Romania este membru NATO si se pregateste sa adere la Uniunea
Europeana...
Orientarea euroatlantica. La inceputul anilor `90, orientarea
euroatlantica nu era o idee asumata in mod clar de intreaga clasa
politica. Se vanturau idei despre „modelul suedez", despre
neutralitatea Romaniei („Elvetia Estului"), ba chiar se discuta
despre o posibila apartenenta la spatiul economic al CSI. O reuniune
consacrata acestui subiect a avut loc la Bucuresti, in 1994. In 1991,
Romania a fost singura tara fost comunista care a semnat un Tratat cu
URSS, Bucurestiul angajandu-se sa nu intre in organizatii militare
considerate ostile Moscovei. URSS s-a prabusit insa dupa puciul din
august 1991, fara ca Tratatul sa mai poata fi ratificat. Corneliu
Coposu a fost unul dintre liderii politici care au condamnat
incheierea Tratatului cu URSS si care a afirmat, de la bun inceput,
ideea orientarii euroatlantice a Romaniei.
Garantarea proprietatii. Socotita la un moment dat „un moft" de
presedintele Iliescu, proprietatea privata si-a castigat garantarea
constitutionala prin Legea fundamentala intrata in vigoare in 2003.
Constitutia din 1991 vorbea doar de „ocrotirea proprietatii",
formulare criticata vehement de Corneliu Coposu. De altfel, acesta a
fost unul dintre principalele argumente pentru care opozitia a votat
impotriva proiectului de Constitutie din 1991. Garantarea
proprietatii este socotita astazi fundamentala pentru atragerea de
investitii straine in Romania.
Retrocedarea proprietatilor. Corneliu Coposu s-a pronuntat
intotdeauna pentru restituirea integrala a proprietatilor confiscate
de regimul comunist. Ideea a fost considerata de-a dreptul
destabilizatoare de gruparile apropiate lui Ion Iliescu. Acestea
sustineau ca retrocedarea va genera dezordine sociala si va saraci
majoritatea populatiei. Legile proprietatii - chiar daca socotite
imperfecte de asociatii ale proprietarilor deposedati - au fost
adoptate de majoritatea PDSR (PSD), in 2001, dupa patru ani in care
partidul lui Ion Iliescu a dus o opozitie sustinuta fata de aceste
acte normative. Fara legile proprietatii nu s-ar fi putut pune
problema intrarii Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana.
Agricultura bazata pe fermieri. Seniorul a sustinut de la inceput
retrocedarea in integrum a terenurilor agricole si incurajarea de
catre stat a unei agriculturi bazate pe ferme de dimensiuni medii.
Este exact politica sustinuta astazi de Uniunea Europeana, adepta a
agriculturii ecologice. Programul „Fermierul", dezvoltat astazi de
Ministerul Agriculturii, cu sprijin european, prevede formarea in
urmatorii ani a cateva mii de ferme moderne, capabile sa atraga
subventii din partea Uniunii Europene.
Problema monarhiei. Corneliu Coposu s-a declarat un ferm sustinator
al revenirii Romaniei la monarhia constitutionala, considerand drept
nelegitima instaurarea republicii, la 30 decembrie 1947, in plina
ocupatie sovietica. Romania a ramas republica, dar Regele Mihai,
zugravit de propaganda FSN drept un dusman al poporului, a revenit in
tara. Ion Iliescu si Regele Mihai s-au reconciliat, in 2001. La toate
manifestarile publice la care participa, Regele Mihai este astazi
inconjurat cu respect de romani. Casa Regala desfasoara numeroase
activitati de natura culturala, diplomatica si caritabila,
constituind o prezenta importanta in viata publica din Romania. De
asemenea, Regele Mihai a pledat, pe langa Casele Regale si
cancelariile occidentale, pentru integrarea euroatlantica a Romaniei.
Neimplinirile Seniorului
Apelul lui Corneliu Coposu la implicarea puternica a intelectualilor
in politica nu a primit raspunsul asteptat. Liderul taranist afirma
ca implicarea intelectualilor va creste nivelul dezbaterii si va
oferi mai multe solutii viabile pentru Romania.
A afirmat ca nu va putea exista o constiinta nationala impacata pana
cand Romania nu va reveni la adevaratele hotare. Modificarea
granitelor este practic imposibila. Poporul roman se va putea regasi,
unit, doar in eventualitatea desfiintarii frontierelor cu Ucraina si
Moldova, prin integrarea celor doua tari in Uniunea Europeana.
Perspectiva este insa incerta.
Aria calomniei, cantata pe mai multe voci
Campania impotriva lui Corneliu Coposu s-a desfasurat pe doua
planuri. In mediul urban, principalul vector de comunicare a fost
presa favorabila FSN si lui Ion Iliescu. La sate, rolul principal le
revenea activistilor locali, care le vorbeau taranilor
despre „pericolul" reprezentat de „taranistii lui Caposu". Nu este
de mirare ca, in campania electorala din 1990, reprezentantii PNTCD
au fost agresati in multe zone rurale. Oamenii chiar credeau ca
taranistii vin sa le ia pamantul!
„Mosierul". A fost acuzat ca ar detine mosii intinse pe care dorea sa
le recupereze, smulgandu-le de la taranii care le cultivau. In
realitate, nu a detinut pamant.
„Burghezul". A fost acuzat ca vrea sa intre in posesia unor
proprietati industriale, pe care ar urma sa le inchida pentru a-i
lasa pe drumuri pe muncitori.
„Dusmanul poporului". A fost acuzat ca a impuscat tarani la Rascoala
din 1907, pe cand nici nu se nascuse. I s-a pus in carca represiunea
de la Lupeni din 1929, desi pe atunci nu avea decat 15 ani.
„Strainul". Se lansase zvonul ca a petrecut multi ani in strainatate
si ca, dupa Revolutie, „a venit cu dolari sa cumpere tara". In
realitate, Corneliu Coposu nu mai parasise tara din 1938.
„Turnatorul". In martie 1994, senatorul Adrian Paunescu l-a acuzat ca
a fost informator al Securitatii. Coposu nu s-a grabit niciodata sa
raspunda acestor acuzatii, in schimb directorul SRI de atunci, Virgil
Magureanu, a aparut in fata senatului si a dezmintit toate acuzele.
El a aratat ca era vorba de declaratii obligatorii pentru fostii
detinuti politici si care - in cazul lui Coposu - nu contineau
informatii de natura sa aduca prejudicii vreunei persoane. Paunescu
isi va cere scuze abia la moartea Seniorului.
|