Delincventa de grup juvenila este constituita din totalitatea actelor medico-legale ale persoanelor minore(sub 18 ani).Nu toti ace?ti delincventi sunt personalitati disarmonice sau chiar bolnavi mintali.
Delincventa este un comportament antisocial,fiind vorba aici de un termen legal ?i social ?i nu de un diagnostic,criteriul delincventei fiind pentru psihiatru un termen arbitrar.Dupa Vangham doar 10% dintre delincventii minori vor fi delincventi ?i la vrsta matura.Nici legislatia nu este consecventa existnd variatii de la tara la tara privind incadrarea actelor juvenile,precum ?i foarte multe schimbari a acestor conveniente.
Din punctul de vedere al delinventului,delictul este un act prin care acesta i?i rezolva anumite nevoi sau probleme,ceea ce poate fi o dorinta momentana,poate exprima dorinta de a-?i proba barbatia in fata grupului etc.In alte situatii adolescentul este o persoana desechilibrata emotional ?i doar o mica incitare din afara este suficienta pentru a-i provoca un comportament agresiv,uneori delictual ?i nu totdeauna sunt con?tienti de consecintele faptelor lor.
Una dintre cele mai mari cuceriri ?tiintifice din domeniul studiului delincventei juvenile a fost acela al privirii acestui fenomen ca fiind legat de viata de grup,ca un epifenomen a acestuia,ca un sinptom al lui,de?i grupul de adolescenti nu se formeaza de la inceput in scop delictual ?i nu toate aceste grupe ajung la delict.
Un important aport pentru intelegerea bandelor de tineri este ceea ce se cunoa?te sub denumirea de subcultura grupului delincvent.Miller a studiat factorii culturali din clasele predispuse a genera medii delictuale ?i a constatat ca valorile unei asemenea culturi pot determina suportul pentru mentinerea trasaturilor de baza a acestor grup.Delincventa de banda apare dupa Cohen ca rezultatul unei transmisii culturale ?i nu ca o orientare spre delincventa sau conduita antisociala a indivizilor care formeaza banda.In acest sens aurorul trece in revista trei teorii:
1.Teoria desorganizarii sociale in "zona" marilor centre urbane in care se dezvolta subculturile delictuale;
2.Teoria conflictului cultural in "zone" cu mare amestec etnic ?i rasial,fara nici o stabilitate,unde adultii nu furnizeaza modele formatoare pozitive ci ambigui,tineretul neputnd asimila un model sau sa respecte pe cineva;
3.Teoria mijloacelor ilicite,intr-o societate in care simbolul reu?itei este posesiunea ?i etalarea bunurilor,in care caile spre succes sunt nule pentru unii ?i din acest motiv se ajunge la o serioasa frustratie,pentru ca apoi sa se sjunga la concluzia ca se pot utiliza ?i alte mijloacepentru a procura acele valori.
In subculturile delictuale modelul admirat este acela al omului dur,puternic,cu indemnare pentru lupta fizica (reprezentat adesea in filme de gangsteri sau cow-boys)
O alta caracteristica a acestor grupe ar fi cautarea cu asiduitate a excitantului, riscului, adeseori prin utilizarea alcoolului,drogului,jocului de carti etc.De asemenea,arata Miller in aceste grupe este cultivata ?mecheria,capacitatea de a in?ela,de a evita pericolele,de a atrage in cursa ?i de a nu fi atras.In aceste grupe functioneaza o filozofie a "sortii",a norocului,a ?ansei.Totul este privit prin diada ?ansa/ne?ansa.
Caracteristicile acestor grupe s-ar prezenta astfel:organizare ierarhica ?i subordonarea nevoilor individului celor colective,caracterul dinamic in ceea ce privesc functiile grupului,trecerea pe primul plan a unei functii sau a alteia,rolul socializant prin distribuirea de roluri ?i controlul efectuarii lor,rolul securizant al grupului.
Adolescentii au o tendinta foarte mare de a forma grupuri,caci a?a cum sublinia Necula grupul ofera adolescentului nu numai cadrul de afirmare,mijlocul de afirmare libera securitate ?i siguranta,dar in grup adolescentul gase?te niveluri de aspiratie ?i valori comune cu ale sale.Acest lucru este valabil ?i pentru grupurile orientate negativ.Numai grupul poate satisface valentele de afirmare ?i sa dea adolescentului sentimentul de valoare.Astfel,in acest cadru,slabul cauta puterea grupului pentru a se identifica cu ea,neinsemnatul cauta prilej de afirmare,nerecunoscutul dore?te un rol recunoscut, amenintatul a?teapta protectie,izolatul cauta sa patrunda in viata colectiva a grupului.
In ciuda celor afirmate mai sus,o serie de autori nu considra grupul cu orientare negativa,ca ducnd o adevarata viata sociala.Aceste grupuri-bande,aduna tineri delincventi ?colari,in revolta contra disciplinii ?colare ?i se bazeaza (coeziunea interna) pe totalitarism,respectarea secretului,ascultarea oarba fata de ?ef.
De fapt,subliniaza Debresse aceasta viata sociala este artificiala ?i pune pe adolescent in situatii artificiale,intr-un mediu social care il va condamnala izolare ?i care intra in razboi contra acelora care au pronuntat aceasta condamnare ?i vor sa-i prelungeasca efectele.In acest context adultul apare ca acela care vrea sa-i desparta,deoarece ace?tia nu ar ?ti dect "sa aplice pedepse".Exista in aceste grupe o discrepanta intre atitudinea deschisa ?i acoperita,intre autonomie ?i autoritate.In timp ce exprima resentimente fata de autoritatea externa,de fapt ei nu doresc sa fie autonomi,unii cautnd ?i chiar simtindu-se mai bine intr-un mdiu controlat cum este acela al ?colilor de corectie sau militaria.Ei au o mare dorinta de a mima statutul adultului,nu prin responsabilitate ci prin simbioluri exterioare (sa posede ma?ina,bani de buzunar pentru bautura ?i tigari).Ei sunt aproape constant in rebeliune deschisa (fizica ?i verbala) cu proprii parinti.
Se poate spune ca aceste subculturi reprezinta totu?i un mijloc de adaptare,acest lucru fiind mai ales valabil pentru adolescentii claselor sociale mai dezavantajate ?i care resimt situatia lor de a fi la baza ierarhiei sociale.In asemenea situatie,arata Disertori ?i Piazza subcultura delincventilor vine aici ?i ofera solutia acestor probleme de insertie sociala, ajuta individul sa-?i depa?easca sentimentul de inferioritate reu?ind astfel sa-?i supracompenseze frustratiile.Apartenenta la o banda da legitimitate pe plan social la luarea unei pozitii rebele in timp ce in interiorul bandei i se ofera oarecare respectabilitate.
O subcultura delictuala se formeaza deci ori de cte ori o serie de indivizi se afla in acela?i mediu,cunoscnd acelea?i dificultati de adaptare,fiind favorizat de devierea valorilor.In cadrul acestor grupe,individul incearca sentimentul de apartenenta pentru a se simti solidar cu altii sau a-?i exprima rivalitatea in acte de violenta ?i culpabilitate (Cohen).Ca ?i in cazul psihologiei animale,bandele de tineri se bazeaza pe apararea "teritoriului",respectarea unui "cod moral" care impune supunere ?i solidaritate de grup,agresivitate spre exterior.Instiunctul de teritoriu,de rang ierarhic,tendintele distructive ?i pradatoare sunt instinctele care reglementeaza comportamentul antropoizilor dar ?i a acestor grupuri(Disertori ?i Piazza).
O variabila opusa "contestatarilor duri" a reprezentat-o mi?carea hippie.Pornita din cadrul societatii de consum,mi?carea aceasta protestatara fata de societate,a trait din plin consecintele vietii gregare ?i lipsa de ideal a tineretului.Anarhici ?i refuznd o viata angajata,ace?ti tineri preferau sa evadeze din societate,retragndu-se ?i renuntnd la misiunea proprie omului de a munci (Disertori ?i Piazza).Treptat,aceste grupe au devenit delictuale,prin cultivarea toxicomaniei (ca un adevarat rit pseudoreligios),relatii sexuale in vazul tutror,homosexualitatea,iar apoi crime ?i delicte de tot felul.Dupa Dragomirescu 73% dintre delincventii adolescenti fac parte din grupuri,preocuparile lor fiind: filmele, hoinareala,infractiunea,indiferenta fata de ?colarizare,repulsia privind rezultatele ?colare.
|
Nr. 4246 de sambata, 31 mai 2008
TVR in laturile lui Vadim (3510 afisari) 
