Editorial

Prima: politica, stimate domn, este diferita de analiza politica. Intrebati dvs. liderii de partide daca stiu distinctia pe care ati mentionat-o. Nu cred! Dar merita sa incercati. In al doilea rand, uitati ceva elementar. Un om intra in politica din doua motive: pentru avantajul propriu si pentru ca are o idee. Categora a doua se reduce la o multime ale carei elemente pot fi numarate pe degete. Chiar ganditorul mentionat de dvs., Robert Nozick, este partizanul libertarianismului. Acest curent ne invata ca primeaza nu doar interesul celui mai tare, ci si legea celui mai tare. Va mai amintiti de ideea de politie privata sau judecatorie privata? Prin urmare, este discutabil angajamentul ideologic al partidelor. Mai degraba politica se face acum de catre niste politicieni de profesie care reprezinta niste grupuri de presiune ale caror interese le apara. Deci, promovarea unor politici despre care vorbiti asa de convins este subordonata interesului si obtinerii puterii (economice, politice, militare etc.)
A doua: biserica ortodoxa nu are o traditie de implicare politica precum are sora ei catolica. Catolicii au abandonat imperativele religioase de dragul celor politice. E posibila si urmatoarea varianta: preotii ortodocsi au acceptat orice compromis de dragul pastrarii bisericii. Daca comunistii o distrugeau, atunci poporul pierdea un sprijin. Eu nu am a le reprosa nimic: cand ai de-a face cu un prost cu putere trebuie sa te inclini destul de mult daca tii sa iti indeplinesti misiunea. In aceasta logica si Basescu ar putea fi erou: a mirosit care sunt mai marii zilei si se caciuleste in fata lor de dragul de a obtine avantaje pentru tara sa. Ma rog, eu nu cred asta, dar nu e imposibil. La urma urmei, are de dat seama numai in fata propriului popor, nu?
Inca ceva: dumneavoastra cam ce scop aveati cand stateati in dreapta lui Becali? Ce politici voiati sa aparati? Sau atunci nu erati decat un consilier de imagine? Scuze pentru atitudinea mea malitioasa.