Cultura

Ii datorez lui Iosif Sava accesul intr-o lume pe care doar o banuiam, privind peste gardul nestiintei. Nu ne-am intalnit niciodata, dar in fiecare duminica ma lua de mana si ma ducea pe taramul marii si adevaratei muzici. El mi-a soptit la ureche concertele brandenburgice, care imi mangaie sufletul azi. Tot el m-a tras de maneca sa ascult inca o data si inca o data oda bucuriei, pana ma ridic si ma scutur de praf. Mi-a deschis poarta spre muzica sufletului meu si cred ca asta il bucura, acolo unde e acum. Sa-i pomenim numele cu respect.