Analize si comentarii

Pai asa rezulta din afirmatzia lui Severin

Daca adversarii politici lui Basescu transmit exclusiv mesajul clasic liberal de drepta al succesului prin fortze proprii atunci prin consecinta si regula terzului exclus rezulta ca adeptzii sai sunt adeptzii pomenii si ai fanatismului taliban al ortodoxie de gasca ultrarigide :
"oponentii domnului Basescu transmit cetatenilor sa nu mai astepte solutii miraculoase gasindu-si doar in fortele proprii rezolvarea problemelor si totodata le ofera proiecte spre a-si organiza eficient viata in vederea confruntarii cu sfidarile timpului"

Nu ma credetzi ? Cum se chema doctrina politica care a fundamentat laisse faire -ul ?

Si care este opusul ei ? Nu nu e doar comunismul care a aprut dupa ci e si conservatorismul, e practica inchinarii la cargou e doctrina virtutea inaintea succesului.
Doctrina care in situatzii de criza in situatzii in situatzii de catastrofe naturale sau de de declin economic cere nu sunt solutii concrete si verificabiel prin calcule ci adancirea ortodoxiei regimului (a conformitatzii regimului cu un set de norme si regului ideologice sau religioase) tehnica orgiei dionisiace a tzapului ispasitor. autodafe-ului si biciuirilor publice

Ortodoxia nu se refera la biserica natzionala ci ea se manifersta in n'shpe chipuri dintre care cea mai benigna e ceea ce americanii numesc "social conservative" care cred sincer si visceral ca toate problemele economice ale Ameriii care ii macina s-ar putea rezolva exclusiv prin propulsarea in pozitii de conducere a unor oameni "morali" a unor oameni care sa lupte fatzis cu pacatele Sodomei si Gomorei actuale.

Acesta tehnica a inchinarii la cargou, aceasta metodologie a constituirii de mituri prin distorsionarea groatesca a trecutului in vederea confiscarii totalitare a viitorului se regaseste cu aceiasai putere si in anticomnismul actual cel fara de comunisti ( in care exceleaza mai ales cei a caror slujbe de la stat s-ar evapora instant in absenta unui stat social concept de altminteri pur marxist ) cat si metodologia comunista a « ascutzirea luptei de clasa» ca solutzie a acunderii decalajului dintre promisiunile regimului si realitatzile acestuia .

Constientul este critic si de aceea pentru a-i astupa gura marii sacerdotzi ai cargoului recurg la tehnici de manipulare a inconstientului . Ei nicicand nu fac panuri de actiune pentru mai binele de maine . Planuri publice cu obiective masurabile si responsabilitatzi precise planuri cu resurse si criterii de performantza clare.

Ei asemeni tuturor comicilor traiesc din tusa apasata a distorsiunii grosolane si din scalambaiala perpetua . Ei pot sa amuze si sa fascineze dar nicand nu pot sa rezolve nimic. Nivelul lor de competentza este cel al lui Dobbs din "Man of the Year" care intrebat de Sefui Serviciului Secret cere sunt preferintzele lui in alegerea cabinetului ( deh trebui aorganizata excorta lor caci Dobbs devenise fiind viitorul presedinte al USA) tot ce a putut sa raspunda a fost "lemnul tare" . Mishto gluma prost raspuns

Recursul la misto, hahaitul grohait atunci cand nu se mai poate exploata groaza senzatiei de neputintza paralizanta a ratarii este combustibilul lor.
Nu consitientul alegerii planificate si cumpanite ci tumultul umorilor si zatzul sperantzlor refulate si esecurilor inregistrate . Si drept e ca oricand in fatza oricarui public vorbind despre orice subiect un comediant o sa ii ia fatza unui profesor universitar scortzos si dreptatea si adevarul celor rostite nu are nici-o legatura cu asta .

Si Severin are dreptate daca n-ar fi Basescu ar fi altul caci mai usor e sa zici e vina lui si nicicand nu e vina mea. Frustarile a 1/4 secol de stagnare si marasm economic incep sa isi arate fatza hidoasa in generatzia PRO(st). Lipsa de orizont, lipsa de sperantza, lipsa de incredere in fortzele propri atat de atent si sistematic cultivate in ea sunt ultima resursa natzionala care le-a mai ramas de explotat politicienilor fara de partid al reformei perpetue si revolutziei permanente.

Solutzia pentru Romanai de azi nu e la presedinte si nici la primul ministru .
Solutzia pentru mai binele Romanie de azi este in fiecare dintre romanii de azi in firecera dintre raspunsurile pe care romanii de azi le pot da la intrebarea pe ce te bazezi ? Adica ce ia facut tu azi pentru mai binele tau de manie ? Cine in situatzia ta a facut exact ca tine si cu ce rezultate ? Pe ce te bazezi tu ca ceea ce ai facuit azi o sa itzi aduca un rezulta mai bun manine decat cel pe care l-ai avut azi ?

La care din raspunsuriel astea raspunde Basescu ?
Anticomunismul ? Probabil ca din cauza lui creste China neantrerupt in ultimii 20 de ani
Anticoruptzia ? Probabil ca din cazuza ei creste de rupe india in ultimii 15 ani
Antieconomia ? Probabil ca el isi imagineaza ca cei ce pot sa investeasca in viitorul acestei tazri sunt cei ce deabia reusesc sa intinda lefa de la chenzina la lichidare si nu cei cu multzi multzi bani oligarhii singurii care pot sa creeze daca nu noi ramuri industrial (inca) macar sa creeze noi unitatzi economice de la iarba verde

Totusi cum sa facem sa traim manine mai bine de cat azi ?
Ce si cum sa producem si cui sa vindem ceea ce am produs ca sa ne fie mai bine ?

Politica de azi din Ro este identica cu politica de azi din Zimbabwe .
Si la ei ca si la noi opozitzia (la noi e presedintele la ei e aglutinata in jurul BBC) se plange de marasmul economic al prezentului dar e impotenta in a raspunde direct la intrebarea de mai sus si de mai jos alfa si omega politicii responsabile:

"Ce si cum sa producem si cui sa vindem ceea ce am produs ca sa ne fie mai bine ?".

Ori o politica care nu are economia in spatele ei ca fortza motrice ca unic criteriu de validare directa si nemijlocita , e o politica a intrigilor, a jocurilor de culise si perdelelor de fum, a isteriilor de grup atent intrezinute.

Si pentru ca ea trebuai sa aibe un nume astazi ea se numeste BASAESCU
iar ieri s-a numit ILIESCU . Fetze diferite ale aceluiasi cargou .

Cand Constantinescu si-a dat seama de modul cum sacetrdotzii cargoului din jurul sau opereaza si a incercat sa se opuna sistemului cutului personalitatzii si victimizarii altora pe post de tzapi ispasitor necesari ritualului orgiei ca panaceu universal a platit pentru asta, devenid el insusi mielul sacrificial al respectivilor pontifi media.

Intrebarea sincera este daca politica poate exista si fara asta fara a ne transforma intr-o tarza bananiera sau respectiv coacaziera la mana unor vechili iresponsabili, daca putem limita puterea oligarhilor a celor ce stiu sa faca bani faca sa inchidem tzara asa cum cu succes a reusit Mugabe sau sa o transformam intr-o colonie de munca fortzta a multinatzionalelor care sa ne conduca asa dupa cum o dicteaza intresul profitului lor.