Analize si comentarii

In primul rind trebuie din capul locului sa admiram faptul ca academicianul Eungeniu I. Simion recunoaste de buna voie si nesilit de nimeni ca este un sperjur fata de sine insusi, si ca nu poate rezista ispitelor.
Evident sperjureala fata de propria sau ego este o chestiune strict personala care ma lasa rece. Dar, extrapolind marturisirea facuta, putem gasi explicatia comportamentului invatatului de renume mondial in viata publica.
Sa revenim la subiectul lecturii analizate stralucitor de catre analistul literar Eungeniu I. Simion ,si anume jurnalul gazetarului activist de partid Leonard Gavriliiu asemuit cu un Procopiu din Cezareea de catre lectorul profesor universitar doctor critic si academician E.I.S.
Imi aduc perfect de bine aminte de articolele semnate Leonard Gavriliu aparute ante '89 in Informatia Bucurestiului si greata pe care o aveam citindu-le. Probabil ca multi oameni inocenti au avut de patimit de pe urma
" anchetelor jurnalistice" si " infierarilor " semnate de aceeasi plevusca marunta botezata L.G., dar traducatorul post '89. in timpul liber, din <<< Freud sau din alti autori din sfera psihologiei (psihanalizei)>>>
Nu citesc nicaieri in analiza literara semnata de analistul academician Eungeniu I. Simion o referire la aceste fapte. De ce ? Cred ca exista mai multe explicatii. In primul rind afinitatea lui Eungeniu I. Simion fata de Leonard Gavriliu. Ambii au fost cadre didactice la Sorbona. Primul a fost un amarit de lector trimis de guvernul de la Bucuresti in misiune la Sorbona IV din Paris si care, mai tirziu s-a impopotonat cu titlul de profesor plin la aceasta institutie, iar al doilea a fost cadru didactic trimis de partid la Sorbona din Suceava.
In al doilea rind, de fapt scopul principal al analizei literare semnate de academicianul analist Eungeniu I. Simion este cu totul si cu totul altul.
Savantia sa sperjura se foloseste de povestea plevustii Leonard Gavriliu pentru a justifica comportamentul pestilor mari carora le ia in mod repetat apararea ( spre exemplu un Sadoveanu, un Calinescu, un Petru Dumitriu, si multi altii printre care si propria sa persoana ( chestie de instinct academic) ).
Este evident faptul ca marea majoritate a romanilor au dus o viata duplicitara sub regimul comunist. Marea majoritate striga in public &laquo; Traiasca partidul! &raquo; si cind ajungea acasa baga undeva subiectul adorarii publice. A fost evident o chestiune de supravietuire, si nimeni nu poate condamna marea majoritate a poporului roman pentru aceasta existenta duplicitara. Atunci insa cind unii si-au facut o meserie din strigatul &laquo; Traiasca partidul &raquo;, si care au trait imparateste din aceasta prostitutie in timp ce marea majoritate a romanilor au trait in cea mai crunta mizerie, atunci lucrurile se schimba. Nimeni nu neaga ca o buna parte dintre prostituatii si prostituatele de cultura si arta au fost, si sunt , niste persoane inteligente. Vina lor este de aceea si mult mai mare. Oricit s-ar stradui sa repare lucrurile un patat precum analistul Eungeniu I. Simion, acestea nu se pot drege deoarece aproape nimeni dintre vindutii inca in viata nu si-a facut in public o mea culpa, nu a renegat si declarat fara de valoare pupincurismul contra cost materializat pe hirtie, vorba, muzica, pinza, piatra, pelicula ori, virtual, la tembelizor. Nu intereseaza pe nimeni opirilii de rezistenta la sertar care au ezicstat, dar care, pina la urma, s-au dovedit basici de sapun care au lipsit cu desavirsire.
Oricit s-ar stradui Cooperativa mestesugareasca Spalatoria E.I.S. sa albeasca rufele murdare, munca cooperatorului cooperativ este in zadar. Nimeni nu cumpara tzoale murdare reciclate la spalatoria cu pricina. Ce sa-i faci ? Nu le poate scoate mirosul.

PS
Pornind de la un articolul &laquo; Chimia plagiatului &raquo; aparut in cotidianul Ziua din 11 ianuarie 2008, si deoarece academicianul analist E.I.S. aduce vorba de specialitatea lui Leonard Gavriliu in anchete la Agronomie si Medicina, imi permit sa-l intreb pe analistul comentator academician E.I.S. care este reactia domniei sale la faptul ca cetateana Arina Oana Antoce de la Agronomie a fost confirmata doctor si conferentiar universitar de catre Consiliu National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDU) in perioada in care institutia era condusa de catre analistul comentator critic literar academician profesor universitar Eungeniu I. Simion, presedinte al Academiei romane, desi teza de doctorat a persoanei in cauza a fost dovedita a fi un plagiat grosolan. Ceva duplicitate datoritta unor damigenre de vin?