Editorial

Tindem spre tzinte diferite.Cand ai sa ajungi la capat,si ai asa deschizi usha in care ai crezut,tu,doar tu singur vei afla daca n-ai tins in toata viatza ta spre o usha care nu duce nicaieri.
Guvernul pe care-l lauzi tu azi,este vector rezultant al liberalilor care impreuna cu psd-ul si cu tot spectrul politic din 91 s-au opus reformei,si s-a pornit astfel spre cea mai mare spoliere pe care a suferit-o in lungul istoriei poporul roman,si spun poporul roman,pt ca in final raul s-a revarsat si se va revarsa si asupra acelora care au "castigat"in anumite momente,pt cateva momente.Prin faptula ca a participat la distrugerea tzarii,iar romanii au fost obligatzi sa "rareasca randurile",avem azi deficit de fortza de munca.Acest ricoseu al idiotzeniei din 91 il transformi tu in merit al guvernului de azi.
Nimeni nu munceste,pt ca sa ii intinzi tu un coltz de paine,cam cat ai crede tu ca-l satura,ci,omul i-shi vinde munca pe un pretz care sa-l multzumeasca in primul rand pe el.
"Fanarihotzii"nostri,nu au vrut sa plateasca,nu ca n-au avut cu ce.
Hai sa-tzi spun o istorie:
Prin 94-96,eram in Grecia.Inceput de vara.Grupul cu care ma excursionasem,parea mai trist pe drumul de intors acasa.Eu,eram "ratacit"printre escursionisti,putzini-mi bani nu-mi dadeau prilej de bucurie de excursionist,dar asta era plata pt atingerea unui scop economic.Excursionistii astia nu erau din sfere in mod normal,inalte,ci din zona care intr-o societate normala ar fi cam de mijloc.Ceva directori,maselari,ginecologi,ma rog,zona asta.Ingineri,sigur nu.
Daca-i vedeai cum i-si burdushe-au poshetele la "bufetul suedez"al hotelului,dupa care se duceau sa viziteze Acropole,te cruceai.
Ma rog,pe drumul de intoarcere,popas.
Ma gandeam,privindu-i cum i-shi dramuiau crispatzi proviziile,de un mod cu totul diferit de drumul de venire,ca se-ntorc si ei,precum ne intorceam noi copii,de la targul Sfintei Marii,obositzi,flamanzi,si cu buzunarele goale,tristi,in totala oponentza cu felul in care vedeam lumea,la drumul de dus.
Repet,ca eram prin prima jumatate a lui Iulie.La un moment dat,vine le autocar,una din perechi,care-si cumparase o minunatzie de haina de blana pt doamna,o splendoare de 2000 de dolari.Mie,mi-era foame.Painea mi se intarise,proviziile-mi scadeau amenintzator.Dar chiar shi-asa,nu-mi lucesc niciodata ochii spre ce nu-i al meu.
A fost grea,pornirea.Pt ca nu stiu sa fi ramas vreo doamna,mai prejos decat cealalta,facandu-si astfel,ca tot romanul grijuliu,sanie,din vara.
Dintr-o data,intre mine si ei,s-a cascat o prapastie,care mai era legata doar prin painea,ce li se uscase si lor,la fel cu a mea.
Conform acelui "nimic nu se pierde,nimic nu se castiga,ci totul se tansforma"valoarea tzarii noastre ramane constanta,ceea ce se schimba de la o clipa la alta,sunt buzunarele in care e bagata.Au fost,si vor fi bani in tzara,pt a plati celor ce-si vand munca,pretzul corect.Depinde doar,cine face jocul.

Eu m-am chinuit, dar nu am reusit sa inteleg nimic, decat ca ar vrea o haina de blana de 2000 de dolari. Oare nu o are daca se adapa de la izvorul cristalin ?!