Externe

Scopul declarat al cartii lui Koestler era in intentia autorului acela de a "anihila baza antisemitismului" prin negarea legaturii dintre evreii din Europa cu evreii antici carora le este atribuita de catre antisemiti raspunderea pt uciderea lui Isus. In mod ironic teoria a fost adoptata tocmai de catre grupurile antisemite si de catre militantii pro-palestinieni pt a nega dreptul la existenta al evreilor in Israel.
Teoria expusa de A. Koestler in cartea "Al Treisprezecelea Trib" se izbeste de:
1. Argumentul istoric: originea evreilor askenazi (in ebr="german") se afla in populatia din Iudeea deporata in sec 1-2 e.n din Palestina in Italia de catre cuceritorul roman; aceasta populatie se stabileste in sec urmatoare in centrul Europei si se concentreaza in bazinul Rinului de unde se extinde catre estul continentului. Deci miscarea de populatie este exact inversa celei kazare: de la vest spre est.
Semnificativa este si raritatea mentiunilor kazarilor in documentele evreilor din epoca:
a. primul care ii mentioneaza pe kazari este Rabinul Saadia Gaon (sec 9) dar numai intr-o nota de subsol.
b. Shabetay ben Shaprut, conducatorul evreilor din Spania, sec 10, ii trimite o misiva regelui kazar Yossifon.
c. Rabinul Yehuda HaLevi (1075-1141) nascut la Toledo, filosof, medic si poet scrie in 1140 in limba iudeo-araba cartea "Kazarii" al carui titlu original este " Carte in apararea credintei umilite si dispretuite"; scrierea apare pe fondul reconquistei din Spania in care evreii au de suferit atit represiunile crestinilor cit si ale musulmanilor pe de o parte iar pe de alta ca raspuns curentului karait care excludea traditia talmudica. Kazarii reprezinta un pretext literar pt o dezbatere filosofica profunda sub forma dialogala intre regele kazar ("kazarul") si inteleptul evreu ("prietenul") in care, potrivit legendei, regele alege mozaismul dintre cele trei religii monoteiste care ii sint prezentate. Intr-adevar, Yehuda HaLevi poate fi considerat un sionist "avant la letttre" in cuget si-n simtiri intrucit ramine in literatura ebraica unul dintre marii poeti ai dorului pt Tara Sfinta unde chiar indeamana sa se reintoarca toti evreii din lume si unde chiar si se stabileste spre sfirsitul vietii.
2. Argumentul arheologic: sint documentate comunitatile evreiesti din centrul si estul Europei INAINTE de sec 8 e.n. cind are loc convertirea kazarilor; au ramas marturie ruinele sinagogilor si ale cimitirelor, sulurile Torei anterioare acestei date . In paralel - sapaturile arhelologice pe teritoriul fostei UrRSS au scos la iveala fortificatiile, armele si obiectele de zi cu zi ale regatului kazar disparut indica prezenta kazarilor exact acolo unde se stia ca au fost si nu in Europa; publicarea acestora in literatura de specialitate a fost mult redusa si marginalizata (obiectele arheologice sint inmagazinate in depozitele subterane ale Muzeului Ermitaj inca din anii 40) intrucit dovada ca un vast teritoriu nu a fost intotdeauna stapanit de catre popoarele slave constiuie un fapt incomod pt autoritati.
3. Argumentul lingvistic: kazarii, neam turcic, vorbeau kazara, o limba turcica astazi disparuta, din care specialistii au reusit sa reconstituie un singur cuvint. In schimb evreii askenazi au ca lingua franca limba idish, un dialect german si nu turcic, inteligibil cu toate diferentele sale subdialectale intre comunitatile din centrul Europei pina la cele din statele baltice si Rusia. Nu este cunoscut macar un cuvint "kazar" care sa fi intrat in limba idish, altfel mult influentata de limbile locale cu care a venit in contact.
4. Argumentul genetic: evreii se disting tocmai prin consanguinitate, de aici si transmiterea bolilor genetice specifice ("bolile evreilor" in lit. medicala); cercetari de laborator au determinat semnaturi genetice comune intre evreii sefarzi si askenazi care nu apar la alte popoare. Mai mult decit atit: cercetari recente publicate in American Journal of Human Genetics efectuate pe 11 mii de esantioane apartinind 67 de grupe de populatie au putut determina pina si linia care duce la un stramos comun al evreilor cu numele Cohen si Levi ( =preot si ajutor de preot la Marele Templu din Ierusalimul antic).

Teza lui Koestler care a cunoscut o imensa popularitate este lipsita de fundamentare stiintifica, studiul genetic in special constituind o dovada irefutabila.