Ca si cetatean american , eu nu inteleg de ce binecuvantarea sultanului ramane in continuare o cutuma penibila in discursul multor ziaristi cu pretentii democratice.
Exista popare de licurici, pentru care o licuriciul reprezinta esenta politicii externe. Ma intreb ce reactii ar declansa o asemenea teza in cazul unor popoare mai demne, cum ar fi polonezii ( asta ca sa nu mentionez alte nume).
"Cum de seful nostru nu a pupat mana imparatului "? .. sunt pur si simplu dileme ce nu pot exista in contextul unor natiuni coerente.
La noi, iata ca lipsa acestui gest este dezbatuta. Dar nu este dezbatuta evident ignorarea prezidentului amator de licurici de liderii europeni, care nu s-au grabit sa il cunoasca. Iar noi, totusi suntem membrii UE, iar nu un stat american.
Si ca tot a trebuit astazi sa trec azi cu treburi pe la ambasada ( citind articolul in prealabil), ce imi vad ochii pe perete la intrare ?
2 tablouri imense.
In dreapta, unul reprezentandu-l pe Bush alaturi de mr. Iliescu, iar in stanga, unul in care aprea ...ahmmmm.. musiu Tericeanu alaturi de alt barbat de stat, Madeline Allbright
Asta da tema pentru marul rosu , rosu ca racul....
|
Nr. 3971 de marti, 3 iulie 2007
Moartea mega-spionului Mossad (4030 afisari) 
