Analize si comentarii

Radu Dragan
2007-06-15 00:29:40

Orson Welles s-a jucat numai cu sunetele,

Ioan GROSAN incerca cu imaginile.
La O. Welles lumea a iesit pe strada si pentru simplu motiv ca Americanii sunt naivi.
Dar ca sa vizualizez ca un miner se plimba cu baraca?
De fapt numai Nicu si Lenutza sa plimba cu barcutza domnule GROSAN.
Dumneavostra prea mergetzi de la simplu la compus, de parca toti lucratorii
MAI sunt mineri. De fapt totzi minerii de acolo din piatza erau lucratorii MAI.
Pe undeva pe la periferie mai era si cate un miner, dar asta e deja alta poveste
domnule GROSAN. Viziunile sunt si ele bune la ceva, dar Romanul si-a piredut
naivitatea de cand cu batale criminalului Iliesku.

pt
2007-06-15 04:11:30

deci....

....exceptia intareste regula,,,,

ica
2007-06-15 08:36:51

deturnare, uitare, iertare???

Si eu am o amintire cu un miner blond dar care se lauda langa Arhitectura, pe 14 iunie ca i-a dat unui barbos un bocanc in gura de i-a iesit limba de un cot ! Imi spunea asta cand eu necrezandu-l miner, ci de buna credinta, ( nu de bine) i-am spus privind amandoi cum un tanar primea bate pe spate, ca asa ne chinuie de 2 zile iar el mi-a raspuns ce v-am spus inainte! Cand am realizat cu cine vorbeam, m-am retras usor cu spatele sperand ca nu va realiza ca m-am referit la ei! Asta surpriza, nu?

Shadow
2007-06-15 11:44:20

Am si eu amintiri. Multe...

Amintirea fricii, a fugii, a lantului luat pe "carca" (vanataia am avut-o vreo 3 luni). Am amintirea suturilor care te lasau fara suflare si teama de a nu mai putea respira vreodata. Lacrimile si uraa. Ura lor si ura mea. Ura lor nu stiu daca mai exista a mea inca mai palpaie plapand. Nu mai sunt "ei" tintele urii mele sunt altele nu simplele unelte aproape fara creier, responsabilii in frunte cu felicitatorul lor sef dar nu unic responsabil. Si ca sa-l parafrazez "ura mea o merita pe deplin" toti cei care "oameni de bine" au fost.

Imi mai amintesc o scena la Romana, vizavi de Gradinita (locul unde student fiind mai adastam la o bere in zilele insorite). La ultimul etaj la geam o femeie strigand huooo, camionul minerilor franand si timpul devenind "luuung" ortacii sarind cu incetinitorul din camion, si apoi lucrurile care zburau pe geam cazand pe bulevardul Magheru. Pat, scaune, dulap, asteptarea si frica pt o forma umana ce ar putea si ea sa ia "calea" mobilelor si apoi iesirea "triumfala" a minerilor tarand un corp de femeie inert si plin de sange, aruncand-ul in camion.

O alta scena aproape in aceeasi zona de data asta vizavi de Patria. Camioane de mineri cu steaguri, lume infricosata pe strazi, si un batran cu baston ridicand bastonul la un camion (sarman batran vorbind cu o "masina"). Scrasnetul franelor, "bulucirea minerilor", disparitia batranului. Unde, cum, cand? Teama.

Nu am povesti si amintiri frumoase nea Grosane. Nu m-am "plimbat" prin Cismigiu zilele alea. M-am plimbat prin orasul "ocupat".

"Esti student ba?" si zambetele lui "imgb face ordine".

elinescu constantin
2007-06-15 12:20:05

noi muncim.....

Intrand cu brutalitatea cunoscuta din vremea represiunii comuniste in casele oamenilor,a sediilor de partid etc.cu lozinca suggerata de KGB-istul Iliescu:"noi muncim nu gandim",vajnicii mineri au pustiit tot ce lestatea in cale,sub privirile tolerane si complice ale politiei.Aceasta lozinca sus pomenita,aceea a robotului decerebrat este implicit si o insulta adusa clasei muncitoare,care nu dispune de resurse cerebrale pentru a aprecia raul pe care-l fac concetatenilor si tarii.Organizatorii acestei"mini-revolutii"ar trebui in fine sa raspunda in fata justitiei,care si astazi se ascunde sub ochii vigilenti al politicului(a se citi PCR).