Constantin Balaceanu-Stolnici a colaborat cu
Securitatea ca sef de sectie al institutului condus de
Ana Aslan. Notele informative erau semnate
„Laurentiu“.
Primele contacte cu Securitatea ale lui Constantin
Balaceanu-Stolnici au avut loc in 1974. E anul in
care, la invitatia Anei Aslan, dupa cum povesteste
chiar el, s-a transferat de la Spitalul nr. 9 la
Institutul de Geriatrie si Gerontologie. Renumit la
acea vreme in intreaga lume, sanatoriul institutului
avea cu precadere pacienti straini. Si, intrucit
initial cladirea din Otopeni apartinuse CC al PCR, o
aripa era rezervata nomenclaturistilor. Ca urmare,
securistii roiau in institut, iar sursele lor
preferate de informare erau medicii. Cind a ajuns
seful uneia dintre sectiile institutului, Constantin
Balaceanu-Stolnici a intrat automat in vizorul
securistilor.
Pacienti straini de prim rang
Contactele cu securistii nu aveau insa ritmicitate.
„Erau perioade cind veneau o data pe luna, erau
perioade cind veneau zi de zi“, povesteste seniorul
liberal. Informatiile cele mai vinate de securisti
erau cele despre pacientii straini. „Erau mari
personalitati din politica, economie, cultura, presa“,
spune Balaceanu-Stolnici, amintindu-si, de exemplu, ca
l-a tratat pe marele psihanalist francez Lacanne si ca
l-a consultat pe Yasser Arafat. „Erau si teroristi
arabi printre pacienti, care spuneau chiar cu mindrie:
«Eu sint cel care am organizat rapirea vasului cutare»
sau «Eu am deturnat trei avioane»“, completeaza
acesta. Informatiile vizau bolile de care sufereau si
discutiile cu pacientii. „Secretul profesional nu
exista si nici nu exista in Romania. Daca nu le
spuneai, oricum mergeau la fisa si aflau tot“, spune
fostul sef de sectie al institutului.
Declaratii schimbate
Cit priveste forma in care Constantin
Balaceanu-Stolnici furniza informatii Securitatii,
declaratiile acestuia s-au schimbat pe parcursul celor
citeva discutii purtate. Initial, el a declarat pentru
„Cotidianul“ ca declaratiile au fost doar verbale.
Securistul venea, il intreba, iar el raspundea. „Nu a
fost nimic scris, ci doar verbal“, a spus acesta.
Ulterior, a rectificat cele spuse si a recunoscut ca
unele dintre declaratiile date securistilor au fost
scrise, dar semnate cu numele real. In cele din urma,
Constantin Balaceanu-Stolnici a admis ca a dat si
declaratii semnate cu un nume de cod. „Nu am semnat
niciodata un angajament. O data sau de doua ori mi-au
spus sa semnez cu alt nume, Laurentiu“, a recunoscut
Constantin Balaceanu-Stolnici. Declaratiile seniorului
liberal s-au schim-bat si in ce priveste remuneratia
primita pentru notele date.
Astfel, daca initial acesta a sustinut ca nu a primit
bani, in final a admis ca, cel putin formal, a fost
platit. „Au spus ca au scos bani pe numele meu, dar
i-au bagat ei in buzunar“, a mai spus seniorul
liberal. El a mentionat ca fiul unui notar ar fi luat
acei bani, dupa care ar fi fost „omorit, calcat cu
masina“ de catre Securitate, dar nu a furnizat detalii
suplimentare.
*
O evolutie sinuoasa
Ca descendent al Balacenilor, veche familie
boiereasca, destinul lui Constantin Balaceanu-Stolnici
a avut o evolutie abrupta. Nascut in 1923, acesta a
terminat Facultatea de Medicina din Bucuresti in 1947,
devenind preparator, apoi asistent la catedra de
anatomie. In 1952 a fost insa dat afara din facultate,
iar dupa doi ani si de la Spitalul Colentina si exilat
la Policlinica Cantacuzino, pina cind, in 1964, a
cistigat concursul de medic primar la Spitalul nr. 9.
O mina intinsa de Ana Aslan a dat carierei lui
Balaceanu-Stolnici, specializat in neurologie, o cu
totul alta directie. Acesta a ajuns sef de sectie la
Institutul de Geriatrie, pe care din 1991 l-a si
condus. In 1993, Iliescu l-a dat afara, dupa cum
insusi spune. Singurele prejudicii majore pe care i
le-a adus comunismul au fost interdictia de a mai
preda la Medicina si titlul de docent, pe care Elena
Ceausescu nu a fost de acord sa-l primeasca.
Retragere strategica de la conducerea PNL
Constantin Balaceanu-Stolnici este al patrulea senior
liberal care isi surprinde colegii prin colaborarea sa
cu Securitatea.
Desi nimeni din PNL nu a banuit vreodata ca seniorul
Constantin Balaceanu-Stolnici a colaborat cu
Securitatea, un incident petrecut in toiul scandalului
cu Mona Musca a dat nastere la nedumerire. Astfel,
dupa cum relateaza mai multi membri din conducerea
partidului, intr-o sedinta a Biroului Permanent,
Constantin Balaceanu-Stolnici a suferit o criza. „Era
imediat dupa ce dosarul de colaboratoare al Monei
Musca a iesit la iveala si dupa ce eu imi dadusem
demisia din functia de presedinte de onoare. I s-a
facut rau, si-a lasat capul pe miini si a fost dus la
Spitalul de Urgenta“, povesteste Mircea Ionescu
Quintus (foto).
Imediat dupa incident, in mod inexplicabil pentru
colegii sai, Constantin Balaceanu-Stolnici a anuntat
ca, din motive de sanatate, se retrage din functiile
detinute in PNL, „in favoarea activitatii
publicistice“ pe care o desfasoara la „Ziua“, care il
numeste pe frontispiciu „mentor“.
Altceva a declarat la „Ziua“
In cadrul campaniei „Voci curate“, initiata de
Asociatia Civic Media si sustinuta de „Ziua“, numele
lui Constantin Balaceanu-Stolnici a aparut in iulie
2006 intr-o lista a angajatilor si colaboratorilor
ziarului ce nu au colaborat cu Securitatea. Lista a
fost facuta pe baza raspunsurilor date de acestia la o
intrebare privind relatia cu Securitatea. Ieri,
Constantin Balaceanu-Stolnici a sustinut insa ca
atunci ar fi recunoscut ca a avut o relatie cu
Securitatea „prin natura functiei pe care a avut-o“,
respectiv cea de sef de sectie la Geriatrie.
Directorul ziarului, Sorin Rosca Stanescu, spune ca
nu-si mai aminteste raspunsul respectiv si ca nu a
discutat niciodata cu mentorul ziarului despre
trecutul sau. „Daca era un reporter al ziarului, ma
interesa, dar asa nu“, spune Rosca Stanescu. „Orice
relatie cu Securitatea a fost vinovata“, mai spune cel
care la rindul sau a fost silit sa recunoasca faptul
ca a fost informator.
Patru venerabili cu nume de cod
Constantin Balaceanu-Stolnici este al patrulea senior
liberal a carui colaborare cu Securitatea iese la
iveala. Alexandru Paleologu a fost singurul care a
recunoscut colaborarea imediat dupa Revolutie. Al
doilea a fost Dan Amedeo Lazarescu, tatal vitreg al
actualului presedinte al PNL, Calin Popescu Tariceanu.
Decedat in 2002, acesta a fost deconspirat de CNSAS,
ca si Mircea Ionescu Quintus. Acesta din urma a primit
verdictul de politie politica pe cind era presedinte
al partidului. Quintus s-a judecat cu CNSAS pentru
sentinta primita si a cistigat in final, la Curtea de
Apel, pe chestiuni de procedura.
Copist Adi de NIRO
PS: Stiti cine urmeaza?
|
Nr. 3912 de marti, 24 aprilie 2007
Iubit, demis (6475 afisari) 
