Editorial

pentru publicarea celor doua articole ale d-lui Victor Roncea. Am ramas socat la citirea dovezilor pe care dl. Roncea in demascarea celuia pe care multi dintre noi (din nestiinta) l-am considerat un simbol al culturii romanesti. Am citit in Romania Libera si comentarile acestui Licheanu la cele scrise de dl. Roncea in articolul de ieri, o ingramadeala de minciuni cu care incearca sa se dezvinomateasca. O intrebare mi s-a strecurat in minte si nu-mi mai da pace de cand am citit articolele: cum de a fost posibil ca acesti falsi oameni de cultura sa ne minta atatia ani?

Raspunsul la intrebarea d-tra are 2 componente:
1) sufletul de sluga al romanului (studiat atat de bine de Constantin Radulescu-Motru in "Psihologia poporului roman") care-l determina sa se incline imediat in fata primului venit care il abureste usor din cauza celei de-a doua componente
2) lipsa de profesionalism si superficialitatea determinate de zeci de ani de antiselectie a valorilor in conformitate cu directivele NKVD pentru tarile foste satelit ale URSS in care se precizeaza ca vor fi promovati numai cei care nu doresc sa-si imbunatateasca calitatea profesionala ci numai cei care vor sa parvina. Si slava Domnului ca dintr-astia au fost si vor fi tot timpul si peste tot.
Si in ziua de astazi antiselectia valorilor functioneaza din plin si produce generatii dupa generatii de tineri care din lipsa modelelor adevarate si a unei culturi a muncii adevarate ajunge sa aprecieze non-valorile. Unii se mai si mint pe ei insisi ...