Analize si comentarii

Domnule Profesor,

Consideratiile d-tra despre literatura confesiva, imi amintesc de o scriere a lui Martin Buber tradusa de St. Aug. Doinas (cu toate ca lecturile filozofice nu sunt tocmai preferatele mele)
Pornind de la obsesia exprimata prin al sau "Vergegnung”"(mesencontre, cum il traduce Th. Dreiser)) M.B.cauta convorbirea autentica,"l'entretien-infini” cum o numeste acelasi Dreyfus, descoperind echivalentul musical al dialogului in muzica lui Bach!
Distinctia pe care o face Buber intre religie((ca ansamblu de practici si legi) care mentine ceeace exista si religiozitatea care inseamna o reinnoire continua a fiintei umane ma duce cu gandul la parteneriatul (tot atat de firesc prin locurile astea pe cat e de strain de nevoile spiritului)) intre politic si biserica.
Gasesc in aceste meditatii(a caror fervoare atinge valori artistice, spune Doinas)un spatiu special, unic.Fara a-l identifica in tot ceeace este dezvaluit de autorul lui Eu si Tu, acesta este neindoielnic, un teritoriu relational generator de confesiuni autentice posibil innoitoare si de viata si de literatura atunci cand provin dintr-un spirit care-si cauta Creatorul. Eu l-am inclus aici pe Eugen Ionescu desi e ciudata aceasta asociere pe care o fac. Mintile innoitoare procupate de esenta si permanenta, insa, neindoielnic au legatura cu spatiul de care vorbesc, indiferent pe ce drum ajung aici. M.B gaseste acest loc unic plecand de la hasidism si ajungand la confluenta iudaismului cu crestinismul. Vorbind de sublima melancolie din lumea noastra in care fiecare Tu trebuie sa devina Acela, M.B. ne conduce pana la mutualitatea intre om si Dumnezeu despre care, spune el, vorbind depui marturie si atragi marturia celui caruia ii vorbesti.

Felicitari pentru volumul "Tanarul Eugen Ionescu”, am sa-l caut.

La 2007-02-04 18:34:16, Olivia_Man a scris:

> Domnule Profesor,
>
> Consideratiile d-tra despre literatura confesiva, imi amintesc de o
> scriere a lui Martin Buber tradusa de St. Aug. Doinas (cu toate ca
> lecturile filozofice nu sunt tocmai preferatele mele)
> Pornind de la obsesia exprimata prin al sau
> "Vergegnung”"(mesencontre, cum il traduce Th. Dreiser))
> M.B.cauta convorbirea autentica,"l'entretien-infini” cum o
> numeste acelasi Dreyfus, descoperind echivalentul musical al
> dialogului in muzica lui Bach!
> Distinctia pe care o face Buber intre religie((ca ansamblu de practici
> si legi) care mentine ceeace exista si religiozitatea care inseamna o
> reinnoire continua a fiintei umane ma duce cu gandul la parteneriatul
> (tot atat de firesc prin locurile astea pe cat e de strain de nevoile
> spiritului)) intre politic si biserica.
> Gasesc in aceste meditatii(a caror fervoare atinge valori artistice,
> spune Doinas)un spatiu special, unic.Fara a-l identifica in tot ceeace
> este dezvaluit de autorul lui Eu si Tu, acesta este neindoielnic, un
> teritoriu relational generator de confesiuni autentice posibil
> innoitoare si de viata si de literatura atunci cand provin dintr-un
> spirit care-si cauta Creatorul. Eu l-am inclus aici pe Eugen Ionescu
> desi e ciudata aceasta asociere pe care o fac. Mintile innoitoare
> procupate de esenta si permanenta, insa, neindoielnic au legatura cu
> spatiul de care vorbesc, indiferent pe ce drum ajung aici. M.B gaseste
> acest loc unic plecand de la hasidism si ajungand la confluenta
> iudaismului cu crestinismul. Vorbind de sublima melancolie din lumea
> noastra in care fiecare Tu trebuie sa devina Acela, M.B. ne conduce
> pana la mutualitatea intre om si Dumnezeu despre care, spune el,
> vorbind depui marturie si atragi marturia celui caruia ii vorbesti.
>
> Felicitari pentru volumul "Tanarul Eugen Ionescu”, am sa-l
> caut.
>
La 2007-02-04 18:34:16, Olivia_Man a scris:

> Domnule Profesor,
>
> Consideratiile d-tra despre literatura confesiva, imi amintesc de o
> scriere a lui Martin Buber tradusa de St. Aug. Doinas (cu toate ca
> lecturile filozofice nu sunt tocmai preferatele mele)
> Pornind de la obsesia exprimata prin al sau
> "Vergegnung”"(mesencontre, cum il traduce Th. Dreiser))
> M.B.cauta convorbirea autentica,"l'entretien-infini” cum o
> numeste acelasi Dreyfus, descoperind echivalentul musical al
> dialogului in muzica lui Bach!
> Distinctia pe care o face Buber intre religie((ca ansamblu de practici
> si legi) care mentine ceeace exista si religiozitatea care inseamna o
> reinnoire continua a fiintei umane ma duce cu gandul la parteneriatul
> (tot atat de firesc prin locurile astea pe cat e de strain de nevoile
> spiritului)) intre politic si biserica.
> Gasesc in aceste meditatii(a caror fervoare atinge valori artistice,
> spune Doinas)un spatiu special, unic.Fara a-l identifica in tot ceeace
> este dezvaluit de autorul lui Eu si Tu, acesta este neindoielnic, un
> teritoriu relational generator de confesiuni autentice posibil
> innoitoare si de viata si de literatura atunci cand provin dintr-un
> spirit care-si cauta Creatorul. Eu l-am inclus aici pe Eugen Ionescu
> desi e ciudata aceasta asociere pe care o fac. Mintile innoitoare
> procupate de esenta si permanenta, insa, neindoielnic au legatura cu
> spatiul de care vorbesc, indiferent pe ce drum ajung aici. M.B gaseste
> acest loc unic plecand de la hasidism si ajungand la confluenta
> iudaismului cu crestinismul. Vorbind de sublima melancolie din lumea
> noastra in care fiecare Tu trebuie sa devina Acela, M.B. ne conduce
> pana la mutualitatea intre om si Dumnezeu despre care, spune el,
> vorbind depui marturie si atragi marturia celui caruia ii vorbesti.
>
> Felicitari pentru volumul "Tanarul Eugen Ionescu”, am sa-l
> caut.
Sunt se acord cu prima parte a mesajului.
Nu sunt de acord cu felicitarile care sunt absolut convins ca il vor deranja profund pe venerabilul autor al volumului "Tinarul Eugen Ionescu".
Deoarece stimabilul si venerabilul academician autor al volumului respectiv il critica pe Stefan Augustin Doinas pentru opiniile sale despre Camil Petrescu - opinii exprimate fara a citi cele scrise de autorul romanului Omul intre oameni - este evident ca felicitarile dvs. il vor supara foarte tare pe felicitat deoarece nu sunt in linie despre ceea ce pretinde de la altii acela care a fost capul Academiei romane.
Abia astept sa citesc protestul sau vehement si indignarea sa nemarginita pentru felicitarile pe care i le-ati trimis.