Externe

Deci cine e rusia?

Cumva o economie super bolnava?

...China începe să-şi arate muşchii...

Parlamentul de la Beijing autorizează folosirea forţei împotriva Taiwanului

Cu un sfert de secol în urmă, China era numită gigantul în amorţire. De atunci, s-au petrecut multe transformări. Sub impulsul programului de reforme şi al politicii de deschidere promovate de Deng Xiaoping, economia chineză s-a dezvoltat furtunos, ritmul ei de creştere fiind în prezent cel mai dinamic din lume. Astăzi, se poate vorbi cu deplină îndreptăţire de gigantul care se trezeşte. Şi, în această calitate, China începe tot mai mult să-şi revendice locul ce i se cuvine pe eşichierul mondial, paralel cu creşterea economică întărindu-şi şi puterea militară. Un obiectiv politic primordial urmărit este reunificarea ţării prin revenirea Taiwanului la patria-mamă, potrivit principiului "o ţară, două sisteme". De la sfârşitul războiului civil, în 1949, Taiwanul, care numără 23 milioane de locuitori (faţă de cei peste un miliard şi un sfert ai Chinei continentale) se bucură de o independenţă de facto. Beijingul încearcă să împiedice cu orice preţ ca taiwanezii să proclame un stat distinct faţă de China continentală, măsura cea mai semnificativă în acest sens fiind legea antisecesionistă adoptată la sfârşitul lucrărilor actualei sesiuni a parlamentului (Adunarea Naţională Populară), care, prevăzând "un grad larg de autonomie" a Taiwanului, după reunificarea paşnică, nu exclude, în acelaşi timp, "recurgerea la mijloace nepaşnice", în cazul când condiţiile reunificării vor dispărea cu totul. Potrivit analiştilor, ar fi vorba de instaurarea unei blocade (în prezent între China continentală şi Taiwan există schimburi comerciale intense), de sancţiuni economice şi, în ultimă instanţă, chiar de acţiuni militare. În acest scop, Adunarea Naţională Populară a aprobat sporirea cu aproape 13 la sută a cheltuielilor militare, care au ajuns astfel la 29,5 miliarde dolari. În realitate, potrivit unei analize a BBC, cheltuielile militare sunt de şapte ori mai mari. China cumpără masiv tehnică militară din Rusia şi ar dori să facă acelaşi lucru şi din ţările europene, Uniunea Europeană fiind pe punctul de a ridica interdicţiile existente în această privinţă. Printre altele, chinezii intenţionează să-şi întărească flota militară, prin achiziţionarea de distrugătoare şi de submarine, care i-ar putea fi de folos nu atât pentru a încerca o debarcare în Taiwan, cât mai ales pentru a institui blocada insulei. Ultimele veşti sosite de la Beijing au indispus vizibil Washingtonul, pentru care, după cum declara mai demult preşedintele Bush, China reprezintă "un competitor strategic". Atât purtătorul de cuvânt al Casei Albe, cât şi cel al Departamentului de Stat au criticat noua lege, afirmând că ea nu este de natură să contribuie la soluţionarea problemei taiwaneze. Este interesant de amintit că relaţiile dintre SUA şi Taiwan sunt reglementate printr-o lege americană specială (Taiwan Relations Act), care prevede că America va privi "orice efort de a determina viitorul Taiwanului prin mijloace altele decât cele paşnice, inclusiv boicoturile sau embargourile, ca o ameninţare la adresa păcii şi securităţii Pacificului de Vest şi ca un motiv de gravă preocupare pentru SUA". E clar că o criză în relaţiile dintre China şi Taiwan ar plasa Washingtonul într-o situaţie cât se poate de delicată. Secretarul de Stat Condoleezza Rice urmează, de altminteri, să facă o vizită la Beijing, între 20 şi 21 martie, pentru a încerca detensionarea stării de încordare ivite. Motive de preocupare are însă Washingtonul şi pe un plan mai larg, o analiză a serviciilor secrete americane indicând că, până în 2020, China va deveni, alături de India, unul din actorii globali majori, ceea ce va modifica radical peisajul politic internaţional, aşa cum a făcut-o ascensiunea Germaniei în secolul XIX şi ascensiunea Americii în secolul XX.