Tesu SOLOMOVICI, tesu@ziua.ro 

2009 nu a fost un an fast nici pentru evrei si nici pentru palestinieni, in genere nu a fost un an productiv de pace in Orientul Mijlociu. Care nu a reusit sa se smulga din mocirla neintelegerilor, urii si atentatelor sangeroase. Israelienii si palestinienii nu si-au vorbit in niciun fel intre ei, iar irakienii si-au vorbit intre ei cu explozibile. La sfarsitul lui 2009, un an dupa sangeroasa operatiune israeliana de represalii "Plumb topit" din Gaza, din nou a curs sange in Tara Sfanta. De sarbatorile Craciunului rabinul Meir Avshalom Hai (45 ani), tatal a sapte copii, a fost ucis cu o rafala de gloante in timp ce se reintorcea acasa, cu masina. 48 de ore mai tarziu, unitati de infanterie si motorizate au inconjurat orasul palestinian Hebron si un comando "Duvdevan" (Ciresele) a luat cu asalt casa in care se ascundeau teroristii Nadar Surkegi (40 ani), Rasan Abu-Sharah (39 ani) si Anan Soboh (40 ani). Refuzand sa se predea, acestia au fost lichidati in urma unui schimb de focuri. Forurile palestiniene au o alta versiune, cei trei palestinieni nu au fost implicati in moartea rabinului, fiind pur si simplu "executati cu sange rece". Mahmoud Abbas (Abu Mazen) a caracterizat uciderea celor trei fruntasi palestinieni "o crima a ocupatiei". Este primul incident major in relatiile israeliano-palestiniene dupa venirea la putere a presedintelui Barack Obama si a premierului Benjamin Netanyahu. Ramallah a cerut interventia Statelor Unite, iar Casa Alba s-a adresat Israelului solicitand "explicatii". Pana ce vor fi redactate aceste "explicatii", o racheta "Grad" a fost lansata asupra localitatii Netivot. Israelienii au replicat imediat cu un raid aviatic. O dovada in plus ca vacuumul creat de lipsa tratativelor de pace poate fi umplut de exploziile rachetelor si de huruitul infernal al senilelor tancurilor si al avioanelor de atac. Un film pe care l-am mai vazut. De prea multe ori. Pragmatismul politic i-a dictat premierului israelian Benjamin Netanyahu decizia de a "ingheta" constructiile, pe o perioada de 10 luni, in coloniile evreiesti din Cisiordania. "Constructiile trebuie sa inceteze definitiv", pretinde liderul palestinian Mahmoud Abbas (Abu Mazen), refuzand invitatiile repetate ale Ierusalimului de a se aseza la masa tratativelor. Ca intotdeauna in momentele de stagnare, au intrat in joc Hosni Mubarak si Barack Obama. Presedintele egiptean i-a invitat, zilele trecute, la Cairo pe Netanyahu si Abbas, si ar putea deveni astfel nasul noii runde de tratative israeliano-palestiniene. Presedintele american pune si el umarul la urnirea masinariei tratativelor de pace si va trimite "scrisori de garantie" partilor aflate in conflict. Americanii vor continua sa garanteze, in orice conditii, securitatea Israelului, iar palestinienilor Obama le promite ca in finalul tratativelor, care nu vor dura mai mult de doi ani, vor sarbatori crearea noului stat Palestina. De necrezut, iata cum renaste ca pasarea Phoenix din cenusa feluritele planuri internationale de lichidare a conflictului israeliano-palestinian prin infiintarea Palestinei suverane, schimburi de teritorii (aglomeratele de colonii israeliene contra unor teritorii din Galil si Valea Iordanului), aprobari insignifiante de revenire in Israel a unor refugiati, concomitent cu despagubirea generoasa a masei de refugiati palestinieni si instalarea in cartierele arabe din Ierusalimul de Est a capitalei viitorului stat palestinian. Un final prea frumos ca sa fie si adevarat.