Un "Da" conditionat! Operatiunea se va derula in doua etape: o data cu punerea in libertate a lui Shalit, Israel va elibera 450 de detinuti palestinieni, urmand ca ulterior sa mai elibereze inca 550. Netanyahu nu a ajuns usor la aceasta decizie. El s-a impotrivit dintotdeauna tranzactiilor cu teroristii, a publicat si carti in care teoretizeaza refuzul statelor de a negocia cu organizatiile teroriste, dar acum, supus unor mari presiuni publice si politice, a fost nevoit sa se replieze. Majoritatea populatiei tarii (74%) se pronunta pentru incheierea calvarului familiei Shalit si readucerea soldatului rapit acasa. In cursul dezbaterilor in "Forumul celor 7", in fata resedintei Guvernului se aflau zeci de manifestanti care scandau eliberarea prizonierului. Un numar de 100 de Ghilad Shalit, din carton, in marime naturala, strajuiau intrarea in cladirea guvernamentala. Zeci de ziaristi si echipe de televiziune au asteptat in frigul ierusalimitean rezultatul dezbaterilor. Cenzura israeliana, care filtreaza cu severitate de peste trei ani si jumatate tratativele privind eliberarea lui Shalit, nici de aceasta data nu a fost mai transparenta. Doar Agentia americana "Fox News" a avut privilegiul, nu se stie de ce si in ce imprejurari, sa obtina niste amanunte si sa le dea publicitatii. Israel a fost de acord cu schimbul de prizonieri, dar conditioneaza ca 120 dintre palestinienii eliberati sa nu aiba dreptul sa se reintoarca la casele lor din Cisiordania. Ei vor trebui sa aleaga intre Gaza sau tari europene dispuse sa le ofere azil. Masura ceruta de responsabilii cu securitatea care se tem ca unii dintre prizonierii eliberati ar putea sa-si reia activitatea terorista. In plus, Israelul refuza in mod categoric sa elibereze sapte palestinieni ale caror nume se afla in fruntea listei celor 1000 de prizonieri ceruti de Hamas. Toti cei sapte detinuti au "sange pe maini", ispasind cate patru-cinci condamnari pe viata. Printre acestia se numara si Marwan Bargouti, in persoana caruia tot mai multi palestinieni vad pe presedintele viitorului stat Palestina. Discutiile din cadrul "Forumului celor 7" au fost uneori incordate; ministrul Apararii Ehud Barak a refuzat, de pilda, sa mai participe la dezbatere daca nu va fi invitat si generalul Gaby Ashkenazi, seful Marelui Stat Major al Armatei israeliene. Acesta s-a pronuntat categoric pentru eliberarea imediata a soldatului rapit. N-au lipsit criticile din directia ministrilor care se impotrivesc tranzactiei: generalul ar fi trebuit sa dea socoteala pentru esecul armatei de a-l elibera pe Shalit pe cale militara, nu sa sustina cu atata energie un schimb de prizonieri, care ofera atu-uri fundamentalismului islamic gazatean. In timp ce ministrii ii decideau viata sau moartea lui Shalit, afara, in strada, manifestau doua tabere adverse ale aceluiasi neam: tabara celor care cereau imediata sa eliberare si tabara potrivnica tranzactiei, a parintilor si rudelor celor ucisi de teroristi. Mediatorul german Gerhard Konrad a transmis Hamasului acest "da" conditionat al Israelului. Un "da" care nu pune capat, deocamdata, tragediei lui Ghilad Shalit.

Tesu SOLOMOVICI - tesu@ziua.ro