Desi presedintele Ion Iliescu, unul dintre principalii actori istorici neaga, exista o seama de marturii si indicii privind sprijinul logistic al Moscovei lui Mihail Gorbaciov, devenit (ca reactie la ingamfarea Ceausestilor) inamicul lor numarul 1. Planuita a fost, daca revolutia ar fi esuat, chiar o interventie militara sovietica... Din fericire, revolutia n-a esuat. Dupa parerea Moscovei, luptele de strada, izbucnite dupa 21 decembrie 1989, si apoi ciudata eruptie a "teroristilor" de cel putin trei culori - securisti care ii regretau pe Ceausesti, straini deghizati cu uniforme romanesti, simulatoare etc - se taraganau prea mult... Pentru orice eventualitate, partea rusa era pregatita... In ziua de 23 decembrie 1989, la ora 14.30, comandantul fostelor garzi patriotice din Maramures, maiorul Tataru, a fost anuntat telefonic de generalul Topliceanu despre iminenta intrarii trupelor sovietice in Romania din directia nord... Dar, dupa trei ore, maiorul era arestat, pentru ca in ziua urmatoare sa fie eliberat, fara nicio explicatie.
Dupa cum se stie in prezent, premierul sovietic din acea vreme, Raskov, s-a opus interventiei militare in Romania, desi Guvernul american nu avea obiectii. Situatia se inversase. Sovieticii se temeau de o cursa si nu vroiau sa se compromita o data mai mult. Cert este, insa, ca in noaptea de 22 spre 23 decembrie, sovieticii aveau, la frontiera cu Romania din Maramures, tanc langa tanc si tun langa tun.
Important este un lucru: sovieticii au manifestat fata de Romania, dupa prabusirea lui Ceausescu, un "interes" mai mare decat fata de alte state fost socialiste. Este ceea ce rezulta si din redactarea ulterioara a tratatelor de stat. Cel cu Romania a fost - mai mult decat celelalte - de natura sa-i confere Rusiei un drept de control al aliantelor. Aproape un deceniu au durat tratativele dintre Romania si Rusia pana ce marea putere de la Rasarit a cedat, astfel incat Romania sa-si recupereze deplin suveranitatea...