Victimele se aflau intr-o stare de dependenta fata de traficanti, deoarece nu cunosteau limba tarii in care fusesera traficate, nu aveau acte de identitate, nu aveau venituri, erau cazate in locuri insalubre si traiau la limita subzistentei. In cauza au fost audiate peste 60 de victime, reteaua de traficanti obtinand ca urmare a exploatarii acestora sumele de 179.549 euro si 29.860 lei. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Iasi i-au deferit justitiei pe Mariea Poclid (recidivista) , Dumitru Stoica, Dumitru Ursu, Niculina Enescu, Petruta Elisabeta Sofianu, Mihaela Diaconu si Adrian Traian Toderascu, avocat in cadrul Baroului Bucuresti. In sarcina acestora s-au retinut infractiunile de initiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infractional organizat, trafic de persoane si respectiv trafic de minori. Incepand cu anul 2006, arata anchetatorii, Piripitsis Ioannis, care administra o societate din Cipru ce nu avea ca obiect de activitate recrutarea si plasarea fortei de munca, a initiat un grup infractional organizat, impreuna cu Mariea Poclid, Petruta Sofianu, Diaconu Mihaela Elena si Enescu Niculina, in scopul inselarii si exploatarii unor cetateni romani, dispusi sa munceasca in Cipru. Piripitsis i-a determinat pe co-inculpatii romani sa racoleze cat mai multe persoane, prin folosirea aparentei de legalitate si seriozitate a contractelor de munca puse la dispozitia celor interesati si sa le creeze convingerea ca in Cipru vor beneficia de conditii superioare de munca, salarizare, sanatate si securitate. Din toamna anului 2006, au aderat la grupul infractional si Dumitru Stoica, Dumitru Ursu si Toderascu Adrian Traian, acesta din urma avand calitatea de avocat. Stoica Dumitru, Ursu Dumitru, Poclid Mariea, Sofianu Petruta Elisabeta, Diaconu Mihaela Elena, Enescu Niculina si Toderascu Adrian Traian, administratori sau asociati ai unor firme de recrutare si plasare a fortei de munca, postau anunturi publicitare, sub diferite forme, prin care ofereau locuri de munca atractive in strainatate, pentru diferite meserii. Victimele se deplasau la sediile firmelor, si dupa ce se stabilea calificarea fiecarei persoane, inculpatii le prezentau oferte de munca avantajoase doar pentru Cipru, cu un salariu ce varia intre 500 si 1400 de Euro pe luna, cazare si uneori masa asigurate si program de lucru de opt pe zi. Bun venit pe plantatie Contractele de munca semnate de victime cu asa-zisul angajator cipriot erau in realitate nule. Aceasta, in primul rand, pentru ca firmele lui Ioannis Piripitsis nu aveau ca obiect de activitate recrutare si plasare forta de munca, iar in al doilea rand pentru ca potrivit legislatiei cipriote, orice contract de munca incheiat in Romania nu este valabil pe teritoriul Republicii Cipru. Ca atare si vizele de legalitate de pe contracte, cum sunt cele aplicate de Adrian Traian Toderascu, in calitate de avocat, induc aparenta de legalitate pe un act lipsit de valabilitate, reprezentand in realitate un mijloc de inducere in eroare a victimelor, arata DIICOT. Cei acuzati se ocupau de transportul victimelor pana la aeroportul Henri Coanda, iar apoi pana in Larnaca, iar pe teritoriul statului cipriot, Piripitsis Ioannis organiza transportul victimelor de la aeroport la sediul firmei, apoi aservirea acestora, prin luarea actelor de identitate si a con�tractelor de munca semnate in tara. Odata ajunse in Cipru, victimele se aflau intr-o stare de dependenta fata de traficanti, deoarece nu cunosteau limba, nu aveau acte de identitate, nu aveau venituri, erau cazate in locuri insalubre si traiau la limita subzistentei. "In situatia in care isi manifestau ne�multumirea sau solicitau sprijinul inculpatilor pentru a se intoarce in tara, partilor vatamate li se amintea ca au datorii si, uneori, erau amenintate si agresate, astfel ca nu puteau decat sa urmeze conduita impusa de traficanti. Angajatorii nu respectau normele legale privind salarizarea, sanatatea si conditiile de munca", arata anchetatorii. Dupa ce reuseau anihilarea libertatii de miscare a victimelor, traficantii organizau, in incinta firmei cipriote, asa-zisa repartizare a fortei de munca, persoanele vatamate fiind de fapt vandute adevaratilor angajatori, rare fiind cazurile in care victimele lucrau pentru meseriile pe care le cunosteau si le negociasera in tara sau in conditiile stipulate in contractele semnate.

Tudor Borcea - tudor.borcea@ziua.ro