ll Janusz Drzewucki, cand ati venit la Neptun, ca participant la Zile si Nopti de Literatura, ce cunosteati despre Romania? Stiam doar cateva lucruri foarte, foarte precise, evidente poate pentru unii. Stiam despre opera lui Eminescu, atat cat a fost tradusa in poloneza, stiam despre muzica lui George Enescu, stiam despre Gheorghe Zamfir (am discuri aparute acum 20 de ani). Cu multi ani in urma am citit romanul "Padurea spanzuratilor" a lui Liviu Rebreanu, si cunosteam o buna parte din eseistica lui Cioran, chiar daca el si-a scris aproape toata opera in limba franceza. Acuma eu va spun in paranteza: polonezii au avut sansa de a-l citi pe Cioran in traduceri impecabile. Din fericire, mai multe carti ale lui Cioran au fost traduse in poloneza. Cu mult timp in urma am inceput sa fiu preocupat de problematica fascismului, si atunci inevitabil am ajuns la Zelea Codreanu si la ce-a reprezentat aceasta doctrina in Romania. ll Nu intamplator am inceput cu intrebarea asta pentruca noi cunoas�tem destul de multe despre Polonia. Pot spune ca exista chiar o fascinatie vizavi de tara dumneavoastra. Cu sigu�ranta ca si amprenta catolica a contribuit intr-un fel la asta. Daca ar fi sa vorbim despre catolicism in Polonia, pot afirma fara rezerve ca nu poate fi cuantificat rolul sau de creator de cultura, si de mentalitati. Cu toate acestea, ultimele date statistice confirma ca din ce in ce mai putini polonezi merg la biserica. S-a ajuns pana acolo, incat se considera in general ca nu exista doar o singura biserica catolica, ci doua. Una cu o directie filozofica (sa-i spunem) a catolicismului, si cealalta, reprezentata de cel care a si intemeiat Radio Maria si care fireste a trezit emotii foarte puternice in toti polonezii. Din pacate exista niste asocieri care se fac cu antisemitismul si cu natio�nalismul. E o tendinta extre�mista in esenta. ll Noi am trait prin Radio Europa Libera, pe la inceputul anilor 80 tragedia preotului Popieluszko. Vaticanul a initiat procesul de beatificare, ceea ce e un fapt extraordinar. ll Nu vreau sa ocolim poezia dumneavoastra care s-a nascut in vremuri pe care noi, cei care am trait comunis�mul, ne straduim sa le uitam. Poezia nu ia nastere din�tr-un motiv, sau o cauza concreta Nu se scrie poezie nici pentru Dumnezeu, nici pentru popor, nici pentru istorie. As putea sa spun ca ea se scrie numai pentru a ramane scris ceea ce trebuie sa fie scris, iar un poet atunci cand scrie nu trebuie sa se gandeasca la niciun tel, la nici un scop, ci numai la poezia in sine. Daca se intampla ca poezia sa fie citita de cineva, si cititorul respectiv sa exclame: "asta e scrisa in numele meu", atunci ia nastere ceea ce as numi, minunea poeziei. ll Minune care a adus Poloniei doua Premii Nobel pentru literatura. Da, dar noi avem asa un sentiment al grandorii, incat ni se pare prea putin. Atunci cand Wislawa Szjimbowska a primit premiul, cei de dreapta din Polonia au afirmat ca nu ei ar fi trebuit sa-i fie acordat, ci lui Zbigniew Harta, dar eu am considerat ca daca l-a primit, chiar i se cuvenea. Dar daca as dori ca unul dintre poetii polonezi sa primeasca Premiul Nobel, as vrea ca acest lucru sa i se intample lui Tadeusz Rujevici. ll Are un rol social poezia in Polonia? Intr-un eseu al lui, Hans Magnus Enzesberger mentio�neaza intr-un loc, faptul ca poezia reprezinta ceva de nisa, ceva marginal. Asta nu insemna neaparat ca e ceva lipsit de semnificatii, ci mai degraba elitist. In textul lui se mai spune ca in fiecare popor, indiferent de marimea acestuia, indiferent ca e un popor la fel de mare ca cel roman, sau cel german, (care este de trei-patru ori mai mare ca cel roman), si intr-un caz si in celalalt, de poezie este interesat un numar egal de cititori. Indiferent de marimea poporului, numarul este acelasi. Nu-mi aduc aminte exact, (pot sa verific), dar el afirma ca numarul celor interesati de poezie este 1470. Inca odata, trebuie sa verific cifra. El spune despre aceasta cifra ca seama�na cu o constanta matematica. Pe de alta parte lucrurile s-ar parea ca stau bine, fiindca exista nu numai la Varsovia, dar si in alte centre multe reviste literare. Prin anii 70 cand incepusem sa scriu revistele acelea erau foarte putine si foarte greu ajungeai sa publici in paginile lor. Acum, numarul lor e de cateva zeci la nivelul intregii tari. Asa ca, daca apare un tanar poet care nu scrie rau este publicat fara probleme in revistele literare. Problema in momentul de fata este de alt tip in Polonia. In timpul legii martiale, poezia publicata in samizdat era foar�te greu de gasit. Ea se bucura de o recunoastere si o popu�laritate formidabila in ascuns. Imi amintesc ca am primit de la un coleg de-al meu un volum samizdat al unui poet care la vremea respectiva a fost dat afara din universitate si i s-a refuzat dreptul de-a publica. In prezent el este profesor la Universitatea Cambridge in State. Am primit acel volum pentru o noapte si practic l-am transcris. Important este si ca in perioada respectiva, in mare masura, poezia asta de care vorbim era o poezie cetateneasca, politica, extrem de angajanta. In momentul de fata nu mai exista niciun fel de poezie de acest gen. Ca tema pentru poezie, Polonia a disparut complect. Multumesc doamnei Luiza Savescu pentru tradu�c�erea din limba polona.

Iolanda MALAMEN - iolanda.malamen@ziua.ro