Precum majoritatea presei romanesti, a calcat initial si domnul Cartarescu in strachina, mizand pe o victorie sigura a domnului Geoana, dupa care a venit surpriza... Deosebirea dintre domnul Cartarescu si colegii sai este, insa, considerabila; restul celor situati de partea domnului Geoana nu si-au facut autocritica! Interesant este, insa, felul in care domnul Cartarescu isi descrie evolutia ca distantare de "proprietarii acestei tari"... Dansul pregeta sa spuna cine sunt ei. Nu ne spune, dar da de inteles, destul de clar: "cei mai venali oameni ai acestei tari aveau sa se bata pe umeri, felicitandu-se ca au scapat de singurul ins care li se pusese impotriva", se intelege ca e vorba de Presedinte.
Victoria domnului Basescu este privita de cunoscutul scriitor roman ca un fel de miracol. Domnul Cartarescu descrie Armada formidabila care l-a infruntat pe omul singur, adica pe Presedinte: "Voiculescu, tragand foc continuu din toate Antenele, Vantu chemandu-l la drum de seara pe Geoana ... iar conul Dinu ... l-am crezut totusi, tot timpul, un om serios...".
Spun toate acestea pentru ca nu pot uita infernul jurnalistic care s-a abatut asupra domnului Basescu, pentru care autorii lui raman raspunzatori in fata istoriei. El a depasit tot ce mi-as fi putut inchipui... Sa nu ne miram, deci, daca unele ziare de la Bucuresti si-au pierdut cititorii fiind in pragul falimentului, un faliment bine meritat...
"Am luat-o din nou pe drumul cel bun", conchide domnul Cartarescu - fie si din greseala"... Sa fie intr-un ceas bun!
Ce ne facem, insa, cu cei care nici acum nu inteleg sa o ia pe alt drum?