Pe langa impresionantul morman de facturi neachitate, un inventar oficial realizat la scurt timp dupa moartea sa (in 1814) releva detinerea a peste 13.000 de sticle cu vin din toate colturile lumii. O analiza atenta a listei sale de vinuri evidentiaza un lucru extraordinar pentru vremea respectiva: aproape jumatate din sticlele si butoaiele Imparatesei proveneau din podgoriile din Bordeaux. Majoritatea, foarte putin cunoscute in Franta la vremea respectiva, vor fi deveni nume de top in industria mondiala a vinului: celebrul cvartet de castele din regiunea M�doc - Latour, Lafite, Margaux si Haut-Brion. Interesant este ca, pe timpul Revolutiei franceze, cu 25 de ani mai devreme, pivnitele Regelui Ludovic al XVI-lea nu contineau nici macat o singura sticla cu vin provenind din sud-vestul Frantei (Bordeaux). Preferinta aristocratiei franceze din secolul al XVIII-lea, pentru vinurile din Burgundia si Champagne era cat se poate de categorica. A fost realmente Imparateasa Jos�phine o precursoare a im�por�tantei modificari de preferinte in materie de vinuri frantuzesti survenite abia la mijlocul secolului al XIX-lea, cand productia pod�go��riilor din M�doc a cucerit in���treaga lume? Aceasta posibilitate este explorata prin intermediul unei expozitii intitulate sugestiv "La Cave de Josephine" (Pivnita Josephinei), gazduita de Castelul de la Malmaison, la vest de Paris, resedinta in care Imparateasa si-a trait ultimii 15 ani din viata si care a parasit aceasta lume in iunie 1814, la varsta de 50 de ani. Ilustrul necunoscut La vremea achizitionarii sale in 1799, Castelul de la Malmaison se afla intr-o zona impadurita, astazi parte din suburbiile capitalei franceze. Dupa divortul din 1809, Napoleon i-a cedat fostei sotii cladirea cu toate bunurile din ea. Jos�phine si-a pastrat, totodata, titlul de Imparateasa si, pentru ca era o amfitrioana rafinata, sera�tele sale au ajuns in scurt timp sa rivalizeze cu cele de la curtea imperiala. Noua expozitie surprinde multe aspecte inedite ale vietii Jos�phinei la Malmaison, realizand totodata un stop cadru al unui moment esential din fascinanta istorie a vinului. Op�tiu�nea Imparatesei Josephine in materie de vin era in totala contradictie cu preferinta generala a acelor vremuri pentru vinurile albe, dulci, iar podgoriile predilecte fiind, fara drept de apel, cele din regiunile Burgundia si Cham�pagne. Dar nici Imparatul Napoleon nu se inscria in trendul general. Consuma numai Chambertin, un minunat vin rosu din Burgundia. Cum era atunci posibil ca vinoteca Imparatesei sa fie dominata de ilustrul necunoscut vin rosu de Bordeaux? Din cele 13.286 de sticle de vin din colectia Imparatesei, nu mai putin de 5973 contineau vin de Bordeaux si doar 419 proveneau din Burgundia. "Putem doar presupune ca s-a aflat sub influenta lui Andr� Bonnin de la Bonnini�re, marchiz de Beaumont, cavaler de onoare si administrator al domeniilor Imparatesei. Acesta era, totodata, coproprietar al Chateau Latour, podgorie din zona M�doc. (...) Razboaiele napoloniene au distrus o importanta si traditionala piata de desfacere a vinurilor din regiunea Bordeaux - Marea Britanie. Este posibil ca marchizul s-o fi convins pe Jo�sephine sa achizitioneze pro�du�sele lor, intr-o incercare de a introduce vinurile de Bordeaux la curtea imperiala. Dar Imparateasa era o femeie cu gusturi extrem de rafinate care nu ar fi acceptat niciodata sa le serveasca oaspetilor sai bauturi pe care ea insasi nu le-ar fi gustat si considerat ca fiind ex�ceptionale. Cred ca putem spune ca Jos�phine a indicat o cale de schimbare a optiunii in materie de vin, schimbare care avea sa se produca insa abia la jumatatea secolului al XIX-lea. Restul tine de istoria enologiei", a declarat Elisabeth Caude, custode al expozitiei de la Malmaison.

Camelia CIOBANU - camelia.ciobanu@ziua.ro