Neincrederea in strategia militara a Washingtonului a inceput sa prinda rada�cini si in randul america�nilor, care potrivit unui sondaj recent, incep sa devina imuni la argu�men�tul ca securitatea SUA ar depinde de frontul afgan. Liderul de la Casa Alba a anuntat in discursul sus�tinut la Academia Militara West Point suplimentarea armatei din Afganistan cu 30.000 de soldati, pre�cizand totodata ca retra�gerea trupelor va incepe in luna iulie 2011. Potrivit Agerpres, discursul lui Obama a starnit insa critici dure din partea dreptei si stangii americane.
O serie de lideri democrati, care au apreciat opozitia sa fata de razboiul din Irak, catalogheaza cresterea numarului de trupe din Afganistan drept o tradare si sustin ca atitudinea militarista a lui Obama este incompatibila cu un laureat al Premiului Nobel pentru Pace. La randul sau, desi sustine sacrificiile suplimentare de pe frontul afgan, Partidul Republican a criticat impunerea unui termen de retragere incepand cu iulie 2011. Pe langa faptul ca fixarea acestui termen ar putea re�prezenta un avantaj strategic pentru inamic, republicanii au amintit faptul ca atunci cand fostul presedinte George W. Bush a cerut intarirea cu 21.500 de soldati a trupelor din Irak, acesta a evitat stabilirea unui calendar al retragerii. Toate aceste reprosuri impotriva strategiei din Afganistan au ajuns sa cuprinda si chestiuni strict militare, cum ar fi viabilitatea fizica de a desfasura inca 30.000 de militari, avand in vedere faptul ca aceasta adevarata provocare se loveste de cosmarul logistic al unei tari care are un deficit sumbru de infrastructuri si nu are iesire la mare. Mai mult, pe langa aceste probleme, au aparut o serie de reactii negative chiar si din partea guvernului de la Kabul. Seg�batullah Sanjar, principalul consilier pe probleme politice al presedintelui afgan Hamid Karzai, a declarat ca "noi nu am solutionat problema Afganistanului in opt ani, iar acum SUA vor sa o faca in 18 luni. Nu vad cum o vor face".
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
Foto: EPA | |
| |
| |
| |
| |
|
Romania si-a exprimat in principiu disponibilitatea de a participa cu oameni in plus la misiunea din Afganistan.
Spionii romani
Presedintele Traian Basescu a reafirmat, cand s-a intalnit cu Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, in noiembrie, la Bruxelles, ca Romania isi va duce pana la capat misiunea din Afganistan si ca, daca i se va cere, ar putea creste contributia militara odata cu aliatii sai. Tot presedintele declara la 30 iunie 2009, dupa sedinta CSAT in care s-a discutat despre fortele militare care pot fi puse la dispozitie in anul urmator pentru misiuni externe, ca Romania va putea disloca in diferite teatre de operatiuni 1.667 de militari, cu 400 mai putin decat a trimis anul acesta. Fortele in "stand-by" care ar putea fi puse la dispozitie in situatii de criza se vor ridica la 1411 militari, mai mult decat dublu fata de acest an. Presedintele a precizat in iunie ca, pe teatrul de operatiuni din Afganistan, vor fi dislocati 108 militari in plus fata de cei aproximativ 1100 aflati in prezent, astfel incat batalionul din provincia Zabul (sudul Afganistanului) sa-si poata indeplini toate categoriile de misiuni primite, pentru a asigura securitatea proprie si securitatea in aria de responsabilitate. Pe de alta parte, re�prezentantii Statului Major General sunt in discutii cu partenerul american pentru o participare mai activa a Romaniei in Afganistan in domeniul capacitatii culegerii de informatii. Se intentioneaza dublarea capacitatilor de culegere a informatiilor tip HUMINT, SIGINT si IMINT. Pentru aceasta se intentioneaza dislocarea in cursul anului viitor a unui sistem UAV si elemente de tip SIGINT in provincia Zabul.