"La inceput am incercat sa fac filme dupa Disney. Cand am vazut ca nu pot sa egalez perfectiunea lui tehnica, am inceput sa fac filme anti-Disney. Deci, frumusete-nu, culoare-nu, gingasie-nu. Singurul domeniu in care puteam sa-l atac era subiectul", marturisea Gopo despre inceputurile carierei sale. Atunci a incercat sa atraga atentia asupra ideilor expuse. Pentru asta avea nevoie de un protagonist fara expresivitate, dar care sa fie original. "Am facut un omulet cu mare economie de linii. Ochii lui sunt doua puncte, nu si-i poate da peste cap si nici nu se uita gales. Mi-am redus de bunavoie posibilitatile. Gura lui este aproape imobila. Nu am folosit nici expresia fetei. Subiectul insa a capatat forta." Povestea Omuletului si a creatorului sau este prezentata intr-un montaj exceptional, "Gopo, un nume de legenda", realizat de Manuela Hodor, care a avut premiera vineri la Cinemateca Eforie. Declaratii ale colegilor si prietenilor cineastului, fotografii de arhiva, putine inregistrari audio si video au fost puse cap la cap pentru a reconstitui traseul unui mare Omulet. Pseudonimul de Gopo nu este o porecla, ci a rezultat prin alaturarea primelor doua litere de la numele parintilor sai: numele de fata al mamei sale, Gorenco, si numele tatalui, Popescu. Omuletul lui este un humanoid nud cu linii simple, care aduce in discutie problemele lumii contemporane.
Primul succes al acestui personaj a fost reprezentat de premiul Palme d'Or la Cannes, primit in 1957 pentru "Scurta istorie". Acest umanoid cu cap lunguiet, cu maini si picioare subtiri si cu burtica rotunjita, care a cucerit lumea intreaga, a anticipat cucerirea spatiului extraterestru si primii pasi ai omului pe Luna, lansandu-se cu racheta in Cosmos, cu cinci ani inaintea lui Iuri Gagarin si devenind primul "om" care a calatorit in spatiu. De asemenea a explorat alte planete, indraznind sa arate ca sunt purtatoare de viata. Toate acestea le-a facut tinand, cand aproape de piept, cand dupa ureche sau in mana, o floare.
Tot din documentar aflam despre cum s-a nascut coloana sonora a filmelor de animatie, semnata de compozitorul Dumitru Capoianu, despre cum a ajuns la Cannes, dar si despre cum era in calitate de regizor si actor de film. Actorul Eusebiu Stefanescu, povestitorul peliculei "Gopo, un nume de legenda", isi aminteste ca a vorbit cu creatorul Omuletului cu trei zile inainte de decesul acestuia: "spunea ca inima ii face probleme. Probabil ca simtea ceva." Ultimul mesaj al cineastului a fost un desen in care toti cei din echipa de la filmari erau reprezentati ca niste omuleti tinuti in brate de el, Gopo. Dupa 20 de ani "echipa Gopo" (dupa cum i-a intitulat Manuela Hodor) i-au adus un ultim omagiu care ar suna cam asa: "fie ca Omuletul lui cu o floricica in mana sa-l caute in spatiul infinit si sa-i duca mesajul nostru de neuitare, al nostru, al pamantenilor, care iubim filmul de animatie".