In ultimii ani a devenit o moda politica in Romania infiintarea a noi localitati sau transformarea unor sate in comune, a unor comune in orase, ori a unor orase in municipii. In anii 2000-2004 PSD se lupta sa convinga Europa in vederea aderarii la Uniune ca Romania se urbanizeaza pe zi ce trece. Dar aceste transformari artificiale inseamna cheltuieli in plus pentru "taranii" transformati cu forta in "oraseni" . Prin asemenea schimbari "de rang" se mareste numarul consilierilor locali si uneori chiar si al viceprimarilor, dar si al numarului angajatilor care deservesc primaria si noua comunitate. Mai mult, toate localitatile "avansate" nu respecta standardele oricarui satuc european. Din evidentele directiei de specialitate a Ministerului Adminstratiei si Internelor reiese ca in ultimii zece ani au fost infiintate 16 sate si 230 comune, au fost declarate orase 57 comune si au fost ridicate la rang de municipiu 19 orase. Aceste manevre pentru marirea numarului functiilor publice au servit in primul rand clientelei politice, la vremea aceea a PSD, pentru ca majoritatea acestor avansari in grad au avut loc pe vremea Premierului Adrian Nastase. Prin crearea unor noi posturi de consilieri sau de functionari publici, partidele politice au rasplatit o serie de oameni fideli lor. In acelasi timp, au crescut numarul si valoarea surselor de bani publici pentru afaceristii partidelor politice. Partea nevazuta a afacerii este ca majoritatea "urbelor" infiintate se lupta in acest moment cu falimentul. Numarul membrilor fie�carui consiliu local este stabilit prin ordin al prefectului, in functie de populatia comunei sau orasului. Astfel, in cazul comunelor cu 1501 - 3000 de locuitori numarul consilierilor este 11. Cele mai multe localitati nou infiintate se incadreaza in aceasta categorie, iar un simplu calcul ne arata ca in ultimii zece ani, prin infiintarea celor 230 de localitati primesc idemnizatie de consilier local 2530 de persoane, 690 de oameni sunt angajati ca primari, viceprimari si secretari. In afara de aceste doua categorii, noile administratii locale au o serie de salariati - platiti din bani publici. A mai fost multi�plicat numarul directorilor de scoli, al bibliotecarilor comunali si al politistilor. Drama deputatului din Suhurlui Printre cele 230 de comune recent infiintate, se numara si Suhurlui, fiind cea de-a 65-a localitate din judetul Galati. Suhurlui, un sat oarecare cu 1505 suflete, a ajuns comuna datorita campaniei electorale a deputatului liberal Emil Strunga. Acesta a initiat un act normativ - Legea 110/2008 pentru infiintarea comunei Suhurlui, prin reorganizarea comunei Rediu, iar Parlamentul Romaniei a declarat Suhurlui comuna. La primele alegeri din nou infiintata comuna, a fost ales primar agronomul Gigi Tutu (foto), un membru marcant al PNL Galati. El a fost ales din primul tur, obtinand 352 de voturi, iar viceprimar a fost ales tot un liberal, consilierul Costica Cernat. In expunerea de motive a proiectului de lege, deputatul Strunga a enumerat o serie de argumente care stau la baza initiativei. "Satul Suhurlui este situat pe valea paraului Suhurlui, separat de un deal inalt. Terenurile agricole sunt foarte productive si multi tineri plecati din sat s-au intors in comuna si au intemeiat un nou cartier. Satul are o rata a natalitatii foarte buna", spune deputatul in preambulul initiativei legislative. In continuare, mai aflam despre viitorul Suhurluiului ca "prin energia si initiativa numeroaselor familii de tineri, are perspective mari de a se dezvolta economic si social" si pentru a se desprinde de Rediu a parcurs toate etapele stipulate in legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului. La festivitatea de instalare a primului primar din Suhurlui, deputatul liberal a declarat: "In calitate de initiator al propunerii legislative de infiintare a comunei Suhurlui, ma bucur alaturi de locuitori de acest succes, cu atat mai mult cu cat comuna face parte din colegiul in care urmeaza sa imi depun candidatura pentru Camera Deputatilor". Numai ca la alegerile parlamen�tare din toamna anului trecut deputatul Strunga a pierdut un nou mandat, obtinand doar 4000 de voturi. Exceptia Lunguletu Probleme grave sunt evidentiate si de Ion Vlad, primar al comunei Lunguletu din judetul Dambovita: "Lunguletu este o comuna de 3000 de oameni. Nu mi se pare echitabil ca noi sa avem noua angajati, pentru care ni se cere acum sa mai facem si reducere de personal si taiere din salarii. Sunt alte comune care au 3000 de locuitori si care au in schema 20 de angajati care se gasesc atat pe statele de plata cat si pe teren. Nu este corect ca mie sa mi se faca reducere din fondul de salarii cand deja am aceasta reducere drastica de personal". Comune pe banda rulanta Infiintarea noilor comune este reglementata de Legea nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. Conform acestui act, conditiile necesare pentru infiintarea de comune sunt: populatia minima - 1500 de locuitori, potential economic care sa asigure echilibrul bugetar al comunei, legaturi pe drumuri sau pe calea ferata intre satul resedinta de comuna si celelalte sate componente, reducerea distantei dintre satul resedinta de comuna si celelalte sate componente, respectiv spatii construite pentru institutii si dotari - primarie, scoala primara si gimnaziala, dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic, post de politie si statie/halta de cale ferata sau statie de transport auto. Ca o ultima etapa in procedura de infiintare a unei comune sau trecerii unei localitati de la un rang la altul, este nevoie de un parlamentar care inainteaza Biroului Per�manent din Camera Deputatilor un proiect de lege. Dupa aprobarea actului respectiv si pana la prima alegere, treburile comunitatii sunt coordonate de trei delegati desemnati de Prefectura si indeplinesc temporar atributiile primarului, viceprimarului si ale secretarului. Peste 1000 de comune pe butuci Emil Draghici, presedintele Asociatiei Comunelor din Romania, primar al comunei Vulcana-Bai, judetul Dambovita, ne-a declarat ca aceasta inflatie de noi unitati administrativ-teritoriale, in special comune, reprezinta o faramitare administrativa dar totul s-a facut prin referendumuri locale. Presedintele Asociatiei acuza, in schimb, Guvernul Romaniei ca nu a elaborat actul normativ al bugetului multianual, chiar daca el a fost prevazut in programul de guvernare al cabinetului Boc. "Infiintarea unor noi structuri administrativ-teritoriale tine de politica statului si de nevoile colectivitatii locale. Dat fiind faptul ca au fost niste referendumuri locale, nici pe departe eu nu pot sa spun ca afecteaza activitatea administratiei publice locale aceasta faramitare. Pentru ca, pe fond, a fost vorba de o faramitare. De aceea, trebuie sa respec�tam optiunea exprimata prin referendum. A fost o nevoie si s-a infiintat, prin lege, comuna respectiva. Problema este ca, deocamdata, nu avem legea privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ- teritoriale, avem doar doua prevederi in Legea 273/2006 privind finantele publice locale. Dar trebuie sa se stie ca criza resurselor financiare nu exista numai la nivelul unor comune nou infiintate. Avem peste o mie de comune care reclama aceasta criza! Aceste comune in criza sunt pe intreg teritoriul Romanei, nu se poate vorbi de o anumita zona. Aceasta criza consta in imposibilitatea de a asigura, in primul rand, cheltuielile cu salariile ale personalului din administratia publica locala si cheltuielile privind functionarea unitatilor administrativ-teritoriale si a serviciilor de la nivelul lor. Toate aceste neajunsuri au la baza lipsa politicilor coerente la nivelul administratiei publice centrale, respectiv al Guvernului, pentru ca nu avem bugete multianuale. Poate sa spuna cineva in Romania de ce resurse financiare beneficiaza cutare comuna in 2010, 2011, 2012? Exista, eventual, doar proiectii bugetare, dar ele nu servesc decat la umplerea unor hartii cu cifre si nu la elaborarea unor politici! Nu avem acel document prin care sa se prevada resursele financiare de care avem nevoie pe urmatorii patru ani, sa zicem. Pentru ca daca ar fi un asemenea document, cu siguranta nimeni nu si-ar mai permite sa spuna ca la anul face ceva fara sa aiba resursele necesare sa poata face acel ceva. Si presa trebuia sa "piseze" Guvernul Romaniei pentru a avea publicat in Monitorul Oficial bugetul multianual al Romaniei. In programul guver�nului Boc erau si prevederi referitoare la bugetul multianual, dar s-a dovedit a fi o cacealma!".