Sorin ROSCA STANESCU, rosca@ziua.ro 

Cine va castiga? Au iesit rezultatele asa cum ar fi trebuit sa iasa? Pe ce se intemeiaza prognozele institutelor de cercetare de piata? De ce pe parcursul ultimei jumatati de an ele il dau intotdeauna castigator pe adversarul lui Traian Basescu, pe omul ce se califica in al doilea tur? Cat este aritmetica si cat este politica in calculele care se fac acum? Inca o data avem dovada ca institutele de cercetare au lucrat corect. Desi, in absenta unui referendum, au avut probleme uriase cu esantionarea corecta. Cele mai serioase institute, care au de acum o traditie in analiza competitiilor electorale, au prognozat diferente foarte mici intre Geoana si Basescu, in general in favoarea celui de-al doilea, dar si un potential serios al lui Crin Antonescu de a-si depasi partidul. S-a stiut ca nu traim in Elvetia si ca se va fura la greu. Dar nu suficient pentru a da peste cap, in mod decisiv, predictiile. Si daca duminica seara si pe parcursul zilei de luni nu au survenit, sub acest aspect care pana la urma este esential din perspectiva unor alegeri, mari surprize, de ce constatam, oare, ca lumea politica, populatia si societatea civila sunt ingrijorate? Este o stare reala, aparent inexplicabila. Singura explicatie plauzibila consta in raspunsul la intrebarea pana unde functioneaza aritmetica si cat de mult poate fi ea influentata de politic? Strict aritmetic, situatia sta cam asa: primul si cel de-al doilea clasat, tinand cont de prezenta la urne, au obtinut fiecare aproximativ 16 la suta din voturile totalului electoratului roman. Legitimitatea pe care le-o confera acest procent infim este, evident, partiala. In cel de-al doilea tur de scrutin, daca scorul va fi din nou relativ egal, nici Basescu, nici Geoana nu ar putea beneficia de mai mult de 30 la suta din totalul voturilor pe care le are la dispozitie electoratul Romaniei. Constitutia, totusi, ii va conferi viitorului presedinte, cea mai mare legitimitate, mai mare chiar decat Parlamentului, care, in totalitatea sa cumuleaza peste 40 la suta din totalul voturilor pe care le au romanii la dispozitie. In continuarea acestor calcule este de precizat ca circa 65 la suta dintre romanii care au votat, nu au votat cu Traian Basescu. Si tot cam acesta este si procentul celor nemultumiti de directia in care se indreapta Romania sub ultima guvernare a partidului lui Basescu. Ar trebui de aici sa tragem concluzia ca, automat, Geoana este castigator? Ar fi o grava eroare. Stim din cercetarile de piata, pe care am invatat sa le respectam, ca voturile, de care nu a beneficiat nici unul, nici altul, s-ar putea imparti intr-o maniera care sa-i fie mai favorabila lui Geoana si mai putin favorabila lui Basescu. Facand astfel diferenta dintre cei doi. Dar prognozele dinaintea primului tur nu sunt identice cu prognozele de dupa. Pentru ca, intre timp, au intervenit in forta, rational sau irational, politicienii. Influentand populatia. In functie de semnalele politice vor sta acasa mai multi sau mai putini dintre cei care au votat in primul tur. Si distributia poate fi influentata. Daca Basescu transpira facand o curte asidua liberalilor, iar Crin Antonescu transpira injurandu-l pe Geoana, nu este exclus ca, in cateva zile, sa avem noi prognoze, si ele la fel de corecte, care sa ne arate ca Basescu are cele mai mari sanse. PNL si UDMR, daca se aliaza, pot decide si soarta Romaniei si viitoarea guvernare pentru urmatorii patru-cinci ani. Dar se aliaza? Si daca da, in favoarea cui vor actiona? Iar daca este utilizata arma Klaus Iohannis chiar de catre Traian Basescu ce s-ar putea intampla?