Britanicii sunt hotarati sa se afle tot adevarul in privinta implicarii tarii lor in razboiul din Irak, razboi decis de ex-presedintele SUA, George W. Bush, care a avut, in premierul din epoca, Tony Blair, cel mai fidel sprijin. Bush a anuntat incetarea "operatiunilor majore" impotriva irakienilor, la 1 mai 2003, la cateva luni dupa debarcarea dictatorului de la Bagdad, Saddam Hussein. Mai multi experti si responsabili militari britanici au muncit la colectarea probelor in legatura cu aportul Marii Britanii la ofensiva anti-irakiana. In aparenta, prin prisma armoniei la varf Bush-Blair, relatiile intre responsabilii militari si britanici mandatati cu dirijarea contingentelor detasate in Irak, pareau bune. In realitate, ostilitatea dintre acestia era "profunda", relateaza, in numarul de ieri, jurnalul Daily Telegraph, citand documente guverna�mentale confidentiale. Americanii: "un grup de martieni" In dosarele respective, tinute ani de zile la "secret", seful personalului britanic din Irak, colonelul J.K. Tanner, ii descrie pe omologii sai militari americani drept "un grup de martieni", carora "orice dialog le este strain". "In pofida asa-ziselor relatii speciale cu SUA, nu cred ca suntem tratati diferit fata de portughezi", a afirmat, cu titlu de exemplu, colonelul. La randul sau, seful lui J.K.Tanner, cel mai inalt comandant al trupelor britanice din republica islamica, generalul Andrew Stewart, marturiseste cum a petrecut o buna perioada de timp evitand sau refuzand ordine din partea superiorilor americani. Declaratiile provin din interviuri oficiale realizate de Ministerul Apararii, cu comandantii militari, la revenirea acestora in tara, dupa primul an al operatiunilor de "pacificare" in Irak, respectiv perioada mai 2003 - mai 2004. Un set de transcrieri ale acestor interviuri, insotite de "rapoarte postoperationale" redactate de comandanti britanici, a ajuns in posesia Daily Telegraph, consultat de Agerpres. Incepe circul public Astazi are loc debutul audierilor publice in cadrul unei anchete independente asupra rolului pe care l-a avut Marea Britanie in Irak, de unde trupele britanice s-au retras in iulie. Invadarea Irakului, sub pretextul detinerii, de catre Saddam Hussein a unui arsenal de distrugere in masa a costat Armata Regala vietile a 179 de militari. Desi exista, acum, dovezi de necontestat ca Tony Blair stia despre planurile americane de a ataca Irakul, inca din 2002, trebuie mentionat ca Ministerul britanic de Externe nu a creat un departament care sa gestioneze situatia postconflict decat cu trei saptamani inainte de inceperea razboiului. Diplomatia londoneza a elaborat planuri care nu contineau detalii despre ce trebuie facut, in mod concret, odata Bagdadul cazut. In raportul care va constitui baza anchetei asupra evenimentelor legate de Irak, mai este denuntata si absenta aproape totala a planurilor de asigurare a securitatii pentru civilii irakieni si pentru indeplinirea cutumelor de razboi, conform Conventiei de la Geneva.

Ileana CORNEA, ileana.cornea@ziua.ro